x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Martor tăcut al istoriei

0
Autor: Loreta Popa 03 Iul 2011 - 21:00
In secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea au avut loc conflicte sociale intre stapanul mosiei, Manastirea Radu Voda si locuitorii Buftei. Astfel, in 1845, are loc un schimb de mosii intre Manastire si ma­rele vornic Barbu Constantin Stirbey, iar teritoriul de la Buftea-Flamanzeni intra sub stapanirea acestuia. Neamul Stirbey face parte dintr-o veche familie de boieri olteni numita Izvoranu, de la Izvor, comuna din judetul Olt. "Stirbey" este o porecla pe care familia si-a insusit-o din secolul al XVII-lea. In 1850, Barbu Dimitrie Stirbey, domnitor al Tarii Romanesti, frate cu Gheorghe Bibescu, fost domn al Tarii Romanesti intre 1842-1848, incepe constructia palatului de la Buftea cu o cula, prevazuta cu doua tuneluri de iesire in caz de primej­die. Urmasii domnitorului au adaugat doua etaje si au adus o serie de modificari importante, in ton cu arhitectura acelor ani. Actualul palat a fost ridicat in anul 1864 de Alexandru Stirbey, in mijlocul unui parc cu arbori seculari. Cladirea, cu arhitectura sobra, si-a pastrat de-a lungul timpului fatada cu ancadramente de piatra, cu motive decorative simple. Mandria domeniului de la Buftea a fost si a ramas capela cu influente bizantine, o bijuterie construita in stil neo-gotic cu altar si gropnita avand scara de acces deosebit de frumoasa din marmura alba, de Carrara, sculp­tata, cu doua rampe, si vitralii poleite cu aur, din pacate, astazi pierdute. Cons­truc­­­tia a fost realizata intre anii 1850-1890. Pictura din capela a fost executata de Gheor­ghe Tattarescu, ruda cu familia Stirbey. Aici s-a nascut, la 4 noiembrie 1872, printul Barbu Alexandru Stirbey, nepotul domnitorului. Printul, spre deosebire de bunicul si tatal sau, importanti oameni politici, se va dedica initial activitatilor economice, fiind o fire dinamica, deschisa la nou, in agricultura si industrie. A fost casatorit cu Nadejda Bibescu, verisoara sa de gradul II, cu care a avut patru fiice. In anul 1913, regele Carol I il numeste pe Barbu Stirbey administrator al Domeniilor Coroanei Regale. Devenit rege, Ferdinand il va lua consilier personal pe Stirbey. A infiintat langa parcul palatului sau de la Buftea o fabrica de conserve, o pepiniera de vita americana, o laptarie, o moara, iar in 1902 o fabrica de vata si pansamente. A fost cel dintai care a in­trodus in Vechiul Regat cultura bumbacului si a orezului. Printul Stirbey era pose­so­rul uneia dintre cele mai fabuloase si mai diverse averi din Romania. In 1916, regina Ma­ria, cu cinci dintre copiii sai, a locuit la Buftea, in Palatul Stirbey. Palatul de la Buftea a fost rechizitionat de armata germana, iar aici si-a stabilit cartierul general Maresalul August von Ma­cken­sen. La putin timp dupa moartea tragica, in circumstante bizare, a printului Stirbey in 1946, intregul domeniu a fost expropriat si preluat de ­Gospodaria Partidului Comunist. "Printul alb" a fost inmormantat alaturi de bunicul sau, domnitorul Barbu Stirbey, in Capela din parcul Palatului din Buftea. La Palatul Stirbey, Hrusciov a semnat in 1964 documentele legate de retra­gerea trupelor sovietice de pe teritoriul Romaniei. In­ce­pand din 1990, domeniul a fost preluat in administrarea Ministerului Culturii, apoi de RAAPPS. Domeniul Stirbey a fost retrocedat mostenitorilor familiei printului Stirbey, prin decizia Curtii Europene a Drepturior Omului. Domeniul a fost achizitionat de la mostenitori in anul 2007 de Bucharest Arena, care l-a redeschis publicului.
Serviciul de email marketing furnizat de