x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Trei veşti foarte proaste din Grecia

Trei veşti foarte proaste din Grecia

de Ilie Serbanescu    |    15 Aug 2011   •   21:00

In mod firesc, romanii se intereseaza de ceea ce se intampla in Grecia in masura in care vor sa intrezareasca ceea ce li s-ar putea intampla lor insile. Oficial, li se spune ca cele doua cazuri nu sunt comparabile. Romania are o datorie publica mult mai mica (vreo 40% din PIB, fata de 150% din PIB in Grecia) si, in plus, a si declan­sat din timp ajustari, luand-o inaintea multor altor tari europene prin programele de austeritate deja derulate.

Ce nu se spune oficial este ca imprumuturile uriase antamate in cazul Greciei n-au fost pentru salvarea cumva a acestei tari, ci a pielii si profiturilor capitalurilor straine cu expunere pe Grecia, indeosebi ale bancilor franceze si germane, si ca miza extraordinara in cazul Greciei nu era nici macar soarta euro, ci pastrarea mecanismului de subordonare a capitalismului ca sistem de catre componenta cea mai agresiva si cea mai putin meritorie a acestuia, cea financiar-bancara. Daca nu se vota programul de austeritate si Grecia intra in incetare de plati externe, o bresa majora se crea in acest mecanism si randuielile actuale nu mai puteau ramane aceleasi. Practic, se stabilea o masa credala cu toti creditorii Greciei si acestia isi fixau ei insisi cine si cat sa mai recupereze. Dar, evident, din ceea ce mai era de recuperat! Fiecare dintre creditori urma sa inregistreze o anumita pierdere, in virtutea riscului asumat ca investitori. Votandu-se programul de austeritate, mecanismul va continua sa functioneze ca si pana acum: creditori publici (guverne si institutii precum FMI sau Comisia Europeana) angajeaza bani publici pe care ii pun, printr-un imprumut, la dispozitia Greciei pentru ca aceasta sa plateasca investitorii financiari privati, urmand ca apoi, in timp, Grecia sa ramburseze catre statele si institutiile creditoare imprumutul contractat. Rambursari, evident, din strangerea curelei proprii, garant fiind programul de austeritate. Daca se de­clara in incetare de plati, Grecia pla­tea ce era de platit! Preluand im­pru­mutul, va plati de cel putin trei-patru ori mai mult, caci se includ acoperirea integrala a investitorilor financiar-bancari privati si costul remunerarii creditorilor publici occidentali.

Vestile proaste pentru romani sunt trei. Prima este ca acest meca­nism opereaza deja in cazul Romaniei si inca inaintea Greciei! Prin acordul cu FMI, statul roman a fost obligat sa se imprumute masiv de la FMI si UE, dar numai in parte pentru rezolvarea problemelor de care era el responsabil, ci, in principal, pentru a aduce pe piata finantare care s-o inlocuiasca pe cea privata sistata in conditiile crizei de catre bancile straine din Romania. De peste doi ani, statul se indatoreaza intr-un ritm ametitor spre intretinerea indirecta a bancilor straine, care au ajuns astfel sa prospere fara a mai credita economia reala. Bancile au prosperat, in timp ce economia a cazut si statul a devenit mereu mai indatorat, fara intoarcere.

A doua veste proasta este ca Romania, inaintea Greciei, a fost tara in care indatorarea bagata pe gat sta­tului a fost pusa de la inceput la plata in carca salariatilor, pensionarilor si contribuabililor, prin reduceri de castiguri, amputari de programe sociale si majorari de impozite! De aceea, in materie de programe de austeritate, Romania se afla cu un an (sau cu ani) inaintea altor tari europene, care, deocamdata, tin ajustarile in stand by la nivelul indatorarii publice.

A treia – si probabil cea mai proasta – veste este ca, intrucat motivul pentru care s-a procedat de la inceput la aruncarea austeritatii asupra populatiei era ca onor capitalul strain nu prea mai avea ce sa ia din Romania, perspectivele sunt dramatice. Finantarea Greciei va continua sustinut de catre capitalul international, pentru ca Grecia mai are sector public propriu si, bineinteles, si insule. Romania si-a vandut deja toate principalele active, inclusiv resursele lasate de Dumnezeu romanilor. Pe ceea ce i-a mai ramas statului roman strainii mai mult de 2-3 miliarde euro nu dau! Ceea ce este o picatura fata de o datorie pu­blica deja de aproape 50 miliarde euro. Iar sufletul romanii si p-asta l-au vandut! Asa ca strainii vor bloca curand finantarea Romaniei, caci nu mai au ce sa ia de aici! Iar ceea ce este de platit nu are din ce altceva sa fie platit decat din reducerea nivelului de trai!

×