x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O faţă nevăzută a Egiptului

0
Autor: Romulus Popescu, parapsiholog 24 Mar 2009 - 00:00
O faţă nevăzută  a Egiptului


Pe suprafaţa Pământului existau nenumărate locuri superbe cu forme de relief şi vegetaţie ale căror frumuseţi îţi taie respiraţia, spaţii care oferă vieţii condiţii excepţionale pentru a se desfăşura. Cu toate acestea, în cel mai vechi stat din lume, civilizaţia s-a dezvoltat într-un spaţiu ce oferea condiţii vitrege de viaţă: Deşertul Sahara.



Această veche civilizaţie mediteraneană din valea Nilului avea o administraţie, fiscalitate, justiţie, armată, ştiinţă şi tehnică, medicină, cultură şi artă, civilizaţie care a format modelul după care s-au dezvoltat apoi celelalte civilizaţii din state de pe toate, continentele, atât înaintea erei noastre cât şi după. Este lumea Egiptului antic, enigmatică şi şocantă.


La începuturi cu Napoleon

Redescoperirea ei, pentru a o face cunoscută, a început o dată cu expediţia lui Napoleon Bonaparte în Egipt, în 1798-1799. Savanţii pe care i-a luat cu în expediţie, precum şi artistul Vivant Denon, au adus în Europa informaţii şi imagini desenate despre universul magic al civilizaţiei Egiptului, reunite apoi în faimoasa lucrare "Description de l'Egipte", în cele 24 de volume.

Cu ajutorul celor 1.159 de lecturi ale lui Edgar Cayce, Egiptul îşi dezvăluie o cu totul altă înfăţişare şi evoluţie istorică decât cea cunoscută. Aceste comunicări sunt făcute în stare de hipnoză de către un american, care în stare de conştienţă nu ştia nici măcar ce înseamnă cuvântul Nil. Se întâmpla la începutul secolului al XX-lea, când posibilităţile de informare erau limitate, mai ales informaţiile care circulau dintr-o parte în cealaltă a lumii.

Edgar Cayce vorbeşte, iniţial, despre Egiptul de acum peste 10.000 de ani, când, spune el, reprezenta un refugiu pentru popoarele sinistrate în urma marilor transformări ale scoarţei terestre. Acest tărâm era ales de către refugiaţi, pentru că iniţiaţii din aceste comunităţi considerau teritoriul egiptean stabil, mai puţin expus cataclismelor geologice decât zonele din care veneau, aici fiind "centrul activ al Forţelor Universale ale Naturii, cât şi al forţelor spirituale". Primul trib ajuns la egipteni a venit din zona Caucazului şi a fost cel al regelui Ararat sau Aarat, de la care se trage, se pare, şi numele Muntelui Ararat, teritoriu legat în Biblie de Potopul lui Noe.

Profetul Ra-Ta, membru al tribului caucazian, l-ar fi convins pe bătrânul rege să-şi aducă oamenii în Egipt. Însă este foarte ciudat pentru noi faptul că E. Cayce lega teritoriul Munţilor Caucaz de ţara Carpaţilor şi Persia: "... invadatorii care au venit din Persia, adică din ţara Carpaţilor, conduşi de preotul Ra-Ta". Regiunea Carpaţilor era localizată în Aarat, astăzi "în partea de sud a Europei, Rusiei şi Persiei şi munţilor caucazieni". El mai spunea că "schimbările... de poziţie ale Pământului, care provocaseră Potopul,

l-au condus pe Ra-Ta în Munţii Caspici şi caucazieni". Probabil că scoarţa Pământului a suferit schimbări mari până astăzi, apărând mări şi lanţuri de munţi sub forma pe care o vedem astăzi. Din ceea ce mai spune Cayce, se mai conturează ideea că profetul Ra-Ta, care avea puteri speciale, era originar din zona României de astăzi.


Indigenii

După aceşti primi emigranţi s-au revărsat valuri, valuri cei atlanţi, urmaţi de indieni, rabi, perşi, mongoli, asirieni... În acele timpuri, Nilul se numea Nole şi nu curgea spre nord, ci se vărsa în Oceanul Atlantic, în zona Congoului. Pământul de acolo era cu mult mai fertil decât astăzi, Sahara întinzându-se pe numai o treime din suprafaţa actuală şi era acoperită de argilă nisipoasă cu nămol, parţial propice agriculturii. Poporul indigen nu era războinic: "Nu erau pregătiţi să se apere. Singurele arme existente erau uneltele agricole şi uneltele folosite pentru construirea caselor. Era tot ce aveau!

Mijloacele de transport constau în vehicule cu roţi, trase de boi şi alte animale domestice sau acestea erau folosite în agricultură". Culoarea pielii lor era asemănătoare cu a chinezilor de astăzi, dar cu o fizionomie diferită. "Ra-Ta era printre primii oameni de rasă albă pură din viaţa terestră de atunci". Fiicele lui de mai târziu erau frumoase la trup şi cu părul blond. Atlanţii aveau pielea roşie ca aurul brun, cu o înălţime de aproximativ 1,75 metri şi cu o greutate în jur de 75 de kilograme.

Oamenii lui Ra-Ta "foloseau arme ca praştia sau antrenau animale sălbatice ca să le asmută asupra duşmanului, să-l distrugă, ceea ce a devenit mai târziu o practică obişnuită în Egipt: tauri, urşi, leoparzi, vulturi... Cât despre mijloacele lor de transport, era sfârşitul epocii maşinilor mai uşoare decât aerul. Pentru război dispuneau de plute din lemn, ambarcaţiuni, animale de povară. Cât despre pedestrime, ea mergea pe jos".

Faptul că arma lor era praştia, iar transportul se făcea cu maşini mai uşoare decât aerul, duce cu gândul că se pierduse o civilizaţie foarte dezvoltată, dispărând probabil cu ocazia cataclismelor şi fiind salvate doar câteva "maşinării". Se va observa mai târziu că s-au pierdut numai realizările tehnice deosebite ale epocii, nu şi cunoştinţele oamenilor legate de realizarea acestora, cunoştinţe care vor fi folosite în dezvoltarea societăţii egiptene ulterioare.


Selecţie genetică

Mozaicul de locuitori ai Egiptului de atunci, într-o anumită proporţie, erau jumătate oameni jumătate animale, unii aveau o coadă de animal, pene pe membre, iar alţii păr pe corp, labe, gheare. La aceste ciudăţenii s-au adăugat o dată cu venirea atlanţilor, sclavii lor, jumătate oameni jumătate animale. Pentru remedierea acestor stări, pentru eliminarea acestor hibrizi de oameni s-a recurs atunci la o selecţie genetică prin planificarea severă a procreării. Nu era permis a avea copii oricine şi oriunde, naşterile fiind sub controlul statului. "Toate naşterile aveau loc într-o clădire specială, cu camere special destinate concepţiei copiilor... Toate femeile dintr-un clan îşi petreceau noaptea împreună, în templu, iar bărbaţii se culcau afară... Toţi erau supuşi aceleiaşi legi de stat... Copiii care se năşteau erau luaţi familiei încă de la trei luni şi crescuţi în grup, în alte clădiri".

Regele Raai, găsit de migratorii europeni la conducerea Egiptului, s-a retras, locul lui fiind preluat de oamenii lui Ararat, care au instaurat cu această ocazie o nouă ordine cu noi legi şi un alt sistem de impozite spre nemulţumirea populaţiei băştinaşe.

Sub Araaraart, fiul lui Ararat, în vârstă de 16 ani, societatea egipteană a început o eră democratică de pace şi prosperitate. Acesta a deschis minele din Ophir. "Acolo erau mine de pietre preţioase sau dure ca onix, beriliu, sardoniu, diamant, ametist, opal. Perlele erau scoase din mare în apropierea Madagascarului de astăzi. În nordul Egiptului erau mine din care se scoteau metale, aur, argint, aramă, plumb, zinc, cositor, etc... Erau exploatate gazele din coline... au făcut magazine şi ceea ce am numi astăzi bănci". Oamenii se pricepeau să extragă "din pietre noi elemente naturale, un fluid destinat accelerării fenomenelor Naturii în scopuri practice pentru om - ceea ce numim astăzi electricitate". Comunicările se făceau "cu caravane, dotate, în parte, cu ceea ce supravieţuise din tehnica pierdută a maşinilor mai uşoare decât aerul şi forţele despre care deja am vorbit, care permiteau propulsia în apă.

Atunci existau "schimburi culturale între diverse ţări ca Poseidia, Og (din Atlantida), dar şi Pirinei, Sicilia şi, de asemenea, cu ţări care se numesc astăzi Norvegia, China, India, Peru, America... Nu acestea erau numele lor în acea vreme, căci exista decât o singură limbă (pe tot Pământul), care permitea înţelegerea. Nu se produsese încă diviziunea lingvistică în această ţară... Aceasta a început numai în Atlantida sau Poseidia)".


Societatea

La un moment dat, Ra-Ta a promulgat legi care suprimau dictatura statului asupra vieţii private a cetăţenilor. El îi încuraja să se căsătorească după libera lor alegere, nu numai pe baza fizică, ci şi mental şi spiritual şi să trăiască în cămine individuale. Cu această ocazie se întemeiau şi temple - spitale pentru a curăţa corpurile umane de "penele de pe picioare, blana de pe corp... cozile, protuberanţele diverse; labele, ghearele, copitele erau treptat schimbate în picioare şi mâini". Media de viaţă de atunci era de câteva sute de ani, vechii egipteni deţinând secretul tehnicilor de reîntinerire.

Atunci poligamia şi poliandria erau la ele acasă. Construcţiile particulare erau de mai multe feluri: atlanţii construiau case din piatră şi lemn, caucazienii erau obişnuiţi să locuiască în corturi, iar egiptenii în clădiri comune, solide, case joase în care se adăposteau de frig şi ploaie. În comunitate se făceau tranzacţii comerciale, vorbindu-se şi despre credite, asigurări, securitate socială şi chiar sindicate.

"Oamenii lucrau împreună pentru dezvoltarea colectivităţii şi nu pentru câţiva indivizi... exista în acea ţară obiceiul ca fiecare să plătească pentru persoana sa... Cei care nu lucrau nu mâncau - cu excepţia bolnavilor sau a celor care nu aveau încă vârsta pentru a-şi asigura nevoile proprii...". Însă era o societate cu oameni liberi.

Datorită cercetărilor şi realizărilor tehnico-ştiinţifice s-a produs şi evoluţia medicinii. Astfel, s-au realizat aparate care produceau câmpuri magnetice aplicabile corpului omenesc, producând echilibrarea energiilor acestora. Se producea "reionizarea şi reîntinerirea prin medicina energetică". Se reuşise chiar modificarea pigmentării pielii, permiţând albirea negrilor, cu ajutorul anumitor minerale, ale căror vibraţii realizau acest lucru. Aparatura aceasta permitea practicarea unei chirurgii fără pierderi de sânge: "Folosirea curentului coagula sângele în locul unde erau incizate artere şi vene mari". Se executau chiar operaţii pentru debarasarea corpurilor de excrescenţele animale şi eliberarea prin "forţele vibratorii" a celor posedaţi de influenţe rele. Fitoterapia, aromaterapia, meloterapia şi dietoterapia erau şi ele folosite pentru realizarea corpurilor "mai simetrice, cu proporţii mai armonioase". Medicina se practica în vechiul Egipt alături de psihologie şi religie. Templele erau spitale, seminare, universităţi, în care oamenii erau trataţi fizic, mental şi spiritual.

În perioada lui Ra-Ta au luat fiinţă şi faimoasele biblioteci din Alexandria, în care erau adunate arhive, cărţi, documente din lumea întreagă, constituindu-se cea mai mare colecţie de cărţi şi manuscrise care au existat vreodată pe Pământ. Renumitele biblioteci de aici care însumau peste 700.000 de volume, au fost distruse, una în anul 47 î.Hr. când a intrat Iulius Cezar în Egipt, iar a doua în cursul războaielor civile şi religioase din anii 200 şi 391 d.Hr. Cayce afirma că cele mai preţioase cărţi vor fi regăsite într-o zi, fiind salvate şi ascunse de bibliotecarii de atunci din Alexandria.


Sfinxul şi piramidele

Egiptul antic n-ar fi fost aşa de cunoscut şi de cercetat astăzi, trecând neobservat prin mintea noastră, dacă n-ar fi existat marile construcţii din valea Nilului, în frunte cu Sfinxul şi piramidele. Lecturile lui Cayce, legate de acestea, pot aduce mai multă lumină sau chiar să tulbure mai mult, în ceea ce priveşte adevărurile legate de aceste construcţii. Ştiinţific se consideră că ele datează din perioada mileniului trei dinainte de Hristos. Cayce afirma că acestea au fost construite în perioada lui Ra-Ta, care spre sfârşitul vieţii sale se regăseşte numit de egipteni, simplu Ra, nume care a ajuns în zilele noastre cu semnificaţia zeităţii egiptenilor antici. Se spune că înaintea lui Ra-Ta existau piramide în sudul Egiptului.

Marea Piramidă a lui Kheops, după francezi, sau a lui Khufu, după anglo-saxoni a fost construită sub conducerea lui Ra-Ta, avându-l arhitect pe Hermes şi consilier pe Isis. Atunci au fost examinate reţelele liniilor de forţă de pe suprafaţa Pământului pentru a lega poziţia piramidei de epicentrul acestora. Construită într-o perioadă de 100 de ani, de la 10490 la 10390 î.Hr. pentru forma şi poziţia ei s-a mai ţinut cont de poziţia diverselor stele de pe bolta cerească, "care gravitează în jurul sistemului nostru solar şi care se îndreapta... spre Constelaţia Balanţei".

Despre Marea Piramidă spunea că "în unele momente exacte se pot trage linii imaginare între intrarea Marii piramide şi a doua stea a Ursei, numită Polară. În octombrie, se pot vedea schimbările care încep să fie vizibile în poziţia Polarei, în relaţie cu liniile Marii piramide. Ea se schimbă puţin câte puţin şi când această schimbare va deveni net vizibilă - dată care se poate calcula după piramidă - atunci va veni începerea schimbării raselor (umane). Va fi un val mai mare de suflete provenind din civilizaţiile atlante, lemuriene...

Aceste evenimente sunt indicate de schimbarea de direcţie când înaintăm în interiorul Piramidei". Atlanţii au ajutat la construirea Piramidei "pe care sunt înregistrate toate evenimentele Pământului de la începutul epocilor şi până la sosirea noii ordini mondiale". Atlanţii, bănuind distrugerea continentului lor, au hotărât să-şi salveze arhivele şi să le pună, pentru a fi protejate, în ansamblul monumental format de Sfinx, piramide şi alte clădiri nedezgropate încă.

Marea Piramidă nu este mormântul vreunui personaj important al istoriei, aşa cum se crede, ci este un monument destinat păstrării anumitor cunoştinţe pentru posteritate. Astfel, s-a construit Sala Iniţiaţilor, adică cea a regelui, în care mormântul său era gol şi cu un munte de pietre pus deasupra. "Marea Piramidă era clădirea unde aveau loc iniţierile". Dacă cineva intra în Piramidă fără a avea un spirit superior, risca moartea sau infirmitatea pe viaţă. Cel cu spirit înalt ieşea un alt om cu capacităţi normale şi paranormale puternice.

Semnificaţia sarcofagului gol din centrul Piramidei este "că nu va mai exista moarte". În această piramidă Iisus "a primit cele mai înalte grade de iniţiere în tovărăşia lui Ioan". Se spune că mormântul era închis pe durata iniţierii, iar Hristos, şi numai el, a fost singurul capabil să spargă acest mormânt închis. Într-una dintre piramidele încă nedescoperite se găsesc documente legate de Hristos. Ea ar fi plasată între Sfinx şi fluviul Nil.


Misterul vârstelor

Marea Piramidă, ca şi celelalte construcţii din Egiptul antic, a fost ridicată cu ajutorul - spune Cayce - unor "forţe ale Naturii care permit fierului să plutească aerian... Forţele ascensionale ale acelor gaze care sunt din ce în ce mai folosite de civilizaţia actuală". După ce a fost terminată construcţia Piramidei, Marele Preot Ra şi-a ales locul şi ora morţii. "A venit un timp când Piramida, adică memorialul fiind terminat, el ,Ra, a urcat în interiorul muntelui şi a fost dus departe", el numind Piramida "muntele sfânt construit în faţa Sfinxului".

Misterul vârstelor, Păzitorul, Santinela sau Marele Sfinx a fost construit în jurul anului 10500 î.Hr. sub domnia, întinsă pe 98 de ani, a lui Araaraart, la realizarea lui participând şi Ra-Ta după o perioadă de exil. Labele Sfinxului ascund multe secrete ale existenţei, care se spune că vor fi descoperite cândva. Monumentul ascunde arhivele atlante depuse în Sala Arhivelor. Ele se găsesc la jumătatea drumului dintre Sfinx şi Piramida Arhivelor, nedezgropată încă. Alte două copii ale arhivelor sunt în Atlantida disparută şi într-un Templu din Yucatan. Acestea conţin: "Arhivele Atlantidei de la începutul timpurilor, când Spiritul s-a întrupat şi a început să coboare pe acest pământ; dezvoltarea popoarelor în cursul sejurului lor pe acest continent, primele distrugeri, schimbările care au survenit... De asemenea istoria tuturor naţiunilor Pământului... Istoria distrugerii finale a Atlantidei şi construcţia Piramidei Iniţierii - toate acestea, împreună cu toate numele persoanelor, locurilor, cu datele şi explicaţiile de rigoare. Ca şi profeţiile privind data şi perioada când vor fi din nou deschise aceste arhive care povestesc despre catastrofa Atlantidei... Căci, o dată cu schimbarea timpurilor, templul trebuie să se înalţe iarăşi."

Cercetătorii au stabilit că marile construcţii egiptene antice au fost realizate acum aproximativ 5.000 de ani. Cayce a afirmat că acestea datează din epoci străvechi, din jurul anului 10500 î.Hr. De curând, s-au făcut studii pe această temă şi s-a descoperit că poziţia construcţiilor din valea Nilului se suprapune perfect cu poziţia aştrilor de pe bolta cerească de acum 12.500 de ani, acest fapt întărind cele spuse de Cayce.

Revenim la Marele Preot Ra-Ta, numit ulterior Ra, sub conducerea căruia s-au făcut schimbări radicale în viaţa Egiptului antic şi s-au realizat cele mai importante monumente antice din lume, pentru a pune în evidenţă faptul că un locuitor al teritoriului care astăzi se numeşte România a fost întemeietorul faimoasei civilizaţii a Egiptului antic.

Citeşte mai multe despre:   decăt,   s-au,   astăzi,   piramida,   paranormal,   egiptului,   cayce,   ra-ta,   marea piramidă,   marea piramid

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de