Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sâmbătă 13 mai 1989, primirile la Cabinetul 2 au început la ora 11:10 şi s-au încheiat la 13:15.
Deosebit în agenda acelei zile este că Elena Ceauşescu a primit-o de două ori pe Poliana Cristescu. Întâi între orele 11:10 şi 11:17. Probabil că plăcerea discuţiei dintre cele două femei a fost întreruptă de o solicitare mai urgentă a primului ministru Constantin Dăscălescu. Iar Poliana, extrem de politicoasă şi totdeauna plină de solicitudine cu puternicii zilei - după cum o descriu aceia care au cunoscut-o în respectivul mediu -, a aşteptat cuminte în anticamera până când s-a terminat discuţia între cei doi. Căci, după aceea, conform notiţelor din agendă, a revenit. Şi a zăbovit cât pentru o cafea prelungită (11, 30 - 12, 15).
Emil Bobu şi Vasile Bărbulescu au fost ceilalţi vizitatori din acea zi.
După obiceiul fiecărui sfârşit de săptămână, Elena şi Nicolae Ceauşescu se vor fi dus la reşedinţa lor de la Snagov. El îşi va fi inspectat grădina de unde se inspira în victoriile noii revoluţii agrare. Apoi au prânzit împreună, dejunul simplu gătit de menajera lor Suzana Andreiaş. Dintr-un pui, povesteşte aceasta, se prepara deseori masa cuplului ce reprezenta puterea în România. Obiceiul mesei de duminică preluat de la părinţii lor de la ţară, îl păstraseră şi la apogeul puterii. Din măruntaiele, gâtul, aripile şi pieptul puiului, menajera făcea o ciorbă cu multe verdeţuri. Dacă lui Ceauşescu îi puneai multe "buruieni" în mâncare, a povestit ea mai târziu, acel fel din meniu era apreciat ca foarte bun şi gustos. De obicei, un astfel de prânz era mai mult decât îndestulător pentru ei amândoi. Ceea ce rămânea, ca la micul dejun ori la cină, era totdeauna cu grijă împachetat şi trimis la gospodăria de partid. Economia era lozinca de ordine şi a personalului angajat pentru Ceauşeşti!
