Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A fost o zi mai specială – ambele pagini ale agendei sunt însemnate. În mare parte, programul Cabinetului 1 a fost comun cu cel al Cabinetului 2. Au început cu primirea ambasadorului URSS (între orele 10:00-10:20), convorbirea fiind tradusă de Gheorghe Stoica.
A continuat cu primirea ambasadorului RPD Coreene (orele 11:00-11:35.); translator pentru partea română a fost Urian Tridor. O şedinţă de lucru – pe tema importantă a planului din anul trecut – a durat... cinci minute (11:35-11:40)! Ziua s-a încheiat după lăsarea întunericului cu altă şedinţă (de 20 de minute între orele 18:05-18:25) pe tema planului financiar.
Între şedinţe, la cabinetul Elenei Ceauşescu au fost consemnate şi câteva primiri: un sfert de ceas i-a acordat ministrului de Interne, Tudor Postelnicu (12:05-12:20); după care au intrat Vasile Nicolcioiu – şeful Protocolului de Stat de pe lângă Consiliul de Stat al RSR, şi Silviu Curticeanu – şeful Cancelariei CC al PCR. Judecând după timpul scurt petrecut de înalţii funcţionari menţionaţi, "tovarăşa" le ceruse, probabil, unele precizări sau documente. După-amiaza l-a primit cinci minute pe Iulian Vlad, şeful Departamentului Securităţii Statului. Împreună pentru doar 10 minute au fost primite trei importante personaje ale vremii – Suzana Gâdea, preşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, generalul Constantin Olteanu, membru al CPEx, şi Ion Ursu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al ştiinţei şi Învăţământului. Ultimul, adjunctul Elenei Ceauşescu pe "linia ştiinţei", a zăbovit, după plecarea celor doi, alte cinci minute în cabinetul ei.
Dintre activităţile consemnate, deosebită pare a fi fost întrevederea cu Iulian Vlad. "Eu vorbeam rar cu ea, ministrul de Interne fiind acela care avea îndeaproape discuţii cu ea, aproape în fiecare zi", a declarat Iulian Vlad în 1993 în faţa Comisiei senatoriale de investigare a evenimentelor din 1989. A relatat cu acel prilej şi o întâmplare din care reiese că Nicolae Ceauşescu îşi impusese explicit controlul asupra informaţiilor Securităţii. Prin 1987, la puţină vreme după ce fusese numit în funcţia de şef al Securităţii, răspunzând întrebărilor Elenei Ceauşescu, Vlad i-a dat raportul pregătit pentru Ceauşescu. "Peste 15 minute a sunat el... şi m-a întrebat de când nu mă mai subordonez preşedintelui ţării", a povestit Iulian Vlad. A precizat totodată că şi Elena Ceauşescu primea informaţii asupra problemelor generale şi celor de resortul "răspunderilor" ei - cadre, cercetare, ştiinţă, învăţământ.
