Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Printre documentele accesibile din arhiva CC al PCR, nici unul nu te ajută să ştii cum primiseră Nicolae şi Elena Ceauşescu vestea căderii Zidului Berlinului.
Joi, 9 noiembrie 1989, între orele 9:05-9:18, la Cabinetul 2 a fost primit generalul Constantin Olteanu, fost secretar al CC cu propaganda, mai nou secretar cu relaţiile internaţionale. La amiază a fost prezent în biroul ei şi Ilie Matei, noul secretar al CC cu propaganda (orele 13:10-13:20). Altfel zi obişnuită, petrecută cu subalternii direcţi: Emil Bobu (orele 10:10-11:00), Radu Constantin (10:12-12:00), Ion Ursu (12:20-12:35), Silviu Curticeanu (16:50-17:02) şi Nicolae Constantin (17:15-17:35).
Ca în zilele tensionate ce vor urma în decembrie, Poliana Cristescu a fost de două ori la Cabinetul 2: prima dată între orele 9:18 şi 10:05, a doua oară între 12:35-13:10.
S-a ţinut şi o şedinţă la săliţă, prezidată de Nicolae Ceauşescu, pe tema "Probleme gospodăreşti ale Congresului al XIV-lea" (orele 17:40-18:45).
Dar, cu o zi înainte, Elena Ceauşescu fusese la Piteşti în calitate de reprezentant al conducerii de partid la conferinţa judeţeană de dare de seamă şi alegeri ce desemna şi delegaţii la Congresul al XIV-lea. În drum, la întoarcere, oprise şi la Petreşti.
Preotul Gheorghe Dinulescu, căsătorit cu o nepoată de departe a Elenei Ceauşescu, povesteşte cum ceva cu totul deosebit s-a petrecut în acea zi. Maşina cu Elena Ceauşescu a oprit la cimitir. Iar ea a început să scoată din portbagaj pachete cu pomană pentru tatăl ei şi să împartă trecătorilor. Nae Petrescu fusese ţăran cu pământ de "mijlocaş" şi prăvălie. Vindea gaz, sare, zahăr, aţă, ace şi cuie... Poate şi băutură. Casă aveau unde s-a ridicat brutăria CAP-ului - în mijlocului satului, puţin peste drum de biserică.
Murise tânăr, în 1949. I-a fost tăiată crucea frumoasă din cimitir într-o noapte, se spune, de oameni trimişi de Lenuţa, ajunsă "om mare".
La 9 noiembrie 1989, consătenii Elenei Ceauşescu din Petreşti povesteau despre această unică pomană împărţită pentru tatăl ei. "Îşi presimţise şi ea sfârşitul", au spus peste şase săptămâni.
