x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Agenda Elenei Ceauşescu: 21 februarie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 21 Feb 2009 - 00:00

Primul chemat la Cabinetul 1 a fost Vasile Nicolcioiu, şeful Protocolului de Stat. A intrat la ora 10:00.



Atunci să fi venit Elena Ceau­şescu la birou? Ori se dusese la Ca­binetul 1 să fie de faţă la întreve­derea lui Ceauşescu cu vreun demnitar, aşa cum obişnuia deseori? Povestite de martori, scenele par teatrale. Ea numindu-şi soţul "tovarăşul"; iar el, care-i avertizase deja cu ani în urmă pe ceilalţi, "cine se-atinge de tovarăşa, loveşte  în mine"!   

Ori poate că, până la 10:00, Elena Ceauşescu citise materialele destinate conducerii superioare de partid. Fără deprinderea lecturii, se plictisea însă repede şi apela la infor­maţii obţinute prin viu grai de la şeful Cancelariei ori de la coor­do­na­torul sectorului în discuţie. Obiş­nuia în ultimii ani să "cenzureze" docu­mentele de pe masa de lucru a secretarului general. Când nu în­ţe­legea ori nu era de acord cu cele scrise, chema autorul sau ministrul de resort. Invectivele nu lipseau nicio­dată. "Tovarăşului" îi motiva tot­deauna că materialul fu­sese prost întocmit. Se întâmpla şi ca ra­poar­te deja aprobate de Ni­co­lae Ceau­şescu ori în CPEx să fie mo­di­ficate la "indicaţia" ei. Cu timpul, scrie Silviu Curticeanu, "slă­bi­ciu­­nea lui a devenit atât de puterni­că, încât în conflict cu părerea ei nu mai recunoştea nici măcar ce-a spus".    

Dar poate că marţi, 21 februarie 1989, Elena Ceauşescu venise pur şi simplu mai târziu la lucru. Nu erau şedinţe planificate. Iar ea, sătulă de "tâmpiţii" de la sediul CC-ului (cum îi numea adesea pe subalterni), îşi îngăduise o zi mai uşoară. De aceea, depăşise şi ceasul de şuetă la o cafea cu Poliana Cristescu (orele 10:10-11:15). Se mirau ofiţerii şi func­ţio­narii din subordinea ei de neo­biş­nuita prietenie dintre fosta soacră şi noră? Nu şi aceia care-o auziseră pe Poliana vorbindu-i "tovarăşei" ori răspunzându-i la tele­fon. Complimentele strălucitoarei absolvente de Filosofie ar fi sedus pe oricine. Nu şi pe Nicu, fostul ei soţ....

S-a întâlnit apoi Elena Ceauşescu şi cu cumnatul Vasile Bărbulescu din Scorniceşti, secretar al CC cu agricultura (între orele 16:35 şi 16:55).

Altfel – aceleaşi feţe ale cotidia­nului: Bobu, Olteanu, Ursu, Oprea şi iar Nicolcioiu. La sfârşitul zilei (17:48) a intrat, pentru trei minute, un anume Ctin Rad.
Citeşte mai multe despre:   agenda

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de