x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Agenda Elenei Ceauşescu: 7 martie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 07 Mar 2009 - 00:00

La 8:55, în biroul ei a intrat mi­nistrul de Interne, Tudor Postelnicu.



Apoi Vasile Pungan (10 minute). Pungan era de aproape patru ani ambasadorul României în Bulgaria. Economistul avea o carieră ce putea servi ca exemplu al "mâncărimii" lui Ceauşescu în "rotirea" cadrelor. După doctoratul luat în economie agrară la Moscova, fusese numit, la numai 28 de ani şi fără antecedente pedagogice, decan al Facultăţii de Economie Agrară din Bucureşti. Urmaseră funcţii de decizie în agricultură. După care trecuse în diplomaţie – Washington, Marea Britanie, Islanda. Revenise acasă, adică în preajma lui Ceauşescu, consilier (1980-1982). Înainte de plecarea la Sofia, fusese ministru al Comerţului Exterior.

Parcursese împreună cu Ceau­şescu experienţa tristă a relaţiilor Ro­mâniei cu lumea a treia. Ur­mă­rind îndeaproape evoluţia schimburilor antamate cu Zambia şi Zimbawe, şeful Cancelariei CC, Silviu Curticeanu, a conchis în memoriile sale că, pentru armele şi sprijinul primit în lupta de eliberare, liderii lor n-au avut purtări re­cu­nos­că­toa­re. Cât despre comerţ, dezamăgirea a fost şi mai mare: "Ceauşescu a cre­zut multă vreme că atât resursele, cât şi desfacerea produselor le poate asigura cu ajutorul ţărilor din lumea a treia; s-a înşelat în ambele privinţe; ţările slab dezvoltate aveau regimuri politice instabile, înalţi funcţionari corupţi, gata să încheie o tranzacţie comercială numai în ra­port de un singur crite­riu: mărimea comisionului. Or, în această privin­ţă, «şeful meu» era mai catolic decât Papa!". Astfel că noii "independenţi" au devenit, în optica binefăcătorilor de la Bu­cureşti, "victime în jocul de interese bancare şi economice al marilor trusturi ale lumii".  

După scurta întâlnire cu Pungan, Elena Ceauşescu a citit rapoarte ori s-a dus în biroul "tovarăşului" – o jumătate de ceas n-a intrat nimeni la Cabinetul 2. I-a chemat apoi pe Ibănescu şi pe Ilie Văduva (şi el consilier al lui Ceauşescu).

Poliana a avut parte de un ade­vărat regal (10:07-11:40).

Înainte de masa de prânz, "to­va­răşa" l-a chemat pe Emil Bobu. Iar după masă (între 16:05 şi 17:32) s-a în­tâlnit cu Constantin Radu şi Gheor­ghe Oprea.  
Citeşte mai multe despre:   ceausescu,   agenda

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de