Analiza mişcărilor din RSS Moldovenească

Majoritatea mitingurilor neauto­rizate au avut loc duminica, în centrul Chişinăului, şi cele mai multe dintre ele au început ca adunări spontane în jurul monumentului lui Ştefan cel Mare, domnitor medieval (1457-1504), venerat de moldoveni ca simbol al naţiunii lor.

La aproape toate evenimentele s-a acţionat după aceeaşi schemă. Discursuri despre demo­craţie şi drepturi naţionale ţinute de vorbitori de ocazie de pe treptele monumentului, până când mulţimea a format o coloană care s-a deplasat de-a lungul principalelor străzi spre vasta Piaţă a Victoriei, la monumentul lui Lenin, şi în faţa clădirii Comitetului Central. De pe străzile lăturalnice s-au alăturat alţi oameni.

Au fost ţinute discursuri. Au fost făcute mai multe opriri în faţa mai multor clădiri guvernamentale. Demonstraţiile au ţinut, de obicei, de la prânz până noaptea, paralizând traficul în oraş şi determinând autorităţile să aducă echipe de miliţieni şi trupe ale Mi­nisterului de Interne. Cele două mitinguri autorizate au fost ţinute la Chişinău, la Teatrul de vară, care are 8.000 de locuri, dar care poate adăposti (şi a fost cazul în aceste ocazii) aproape de două ori mai mulţi oameni în picioare.

Autorităţile au hotărât să contro­le­ze situaţia, adoptând măsuri mai degrabă severe. Au arestat câţiva oa­me­ni la fiecare sau după fiecare de­mons­traţie. Pe majoritatea i-au elibe­rat după ce le-au dat datele de identificare, iar unora le-au intentat procese. Printr-o procedură administrativă care nu prevede asistenţă pentru apărare, martori sau apel, tribunalul a hotărât aproape de fiecare dată să condamne mai mulţi demonstranţi la amenzi de la 10 la 300 de ruble sau la câte zece zile de închisoare.

Unii acti­viş­ti ai mişcărilor independente mol­do­veneşti au fost investigaţi sau acu­zaţi pentru instigare la adunări neautorizate, dar majoritatea rechizitoriilor au fost anulate din lipsă de probe. Reprezentanţi ai partidului au de­plâns în mod repetat, în presă, în­gă­duinţa de care a dat dovadă Curtea faţă de demonstranţi. La sfârşitul lui fe­bruarie, autorităţile au interzis adu­nările neautorizate în centrul Chişi­năului - interdicţia a fost de mai multe ori încălcată de atunci - şi au redus drastic trenurile şi autobuzele care leagă oraşul Chişinău de ţară, duminica, pentru a preîntâmpina ca ţăranii să ia parte la adunări şi demonstraţii în oraş. Într-adevăr, de atunci, parti­ciparea ţăranilor la aceste evenimente se pare că a scăzut.

Mass-media moldovenească a reac­ţio­nat, acuzând mişcările independente de instigare şi a descris ambele mişcări şi pe demonstranţi drept "ex­tre­mişti", "naţionalişti", antisovietici şi predispuşi la violenţă. Reflectând atitudinea conducerii republicii, mass-media nu a menţionat pro­blemele ridicate de mase. Nici cei care au fost recent atacaţi, nici reprezentanţii demonstranţilor nu au avut acces la mass-media sau ocazia de a replica. Toate acestea par a indica faptul că liderii Moldovei nu sunt interesaţi de dialog.

Preocupările mişcărilor independente şi populaţia Moldovei, în general, şi-au găsit o expresie doar în câteva publicaţii culturale, în special în săptămânalul Literatura şi Arta, al Uniunii Scriitorilor Moldoveni, care este principalul promotor al peres­troikăi şi al glasnostului în republică şi a reuşit să redea evenimentele cu acurateţe, deşi uneori incomplet, având în vedere circumstanţele.

Urmează o trecere în revistă a principalelor mitinguri şi demonstraţii care au avut loc în acest an.
15 ianuarie: Un miting al Mişcării Democrate Moldoveneşti, care trebuia să aibă loc la 10 decembrie 1988, pentru a marca Ziua Drepturilor Omului, nu a fost autorizat decât la 15 ianuarie. A fost ţinut la Teatrul de Vară şi a adunat aproximativ 15.000 de oameni care au aclamat vorbitorii care au cerut publicarea Declaraţiei Drepturilor Omului a ONU în presa din republică, o dare de seamă completă a urmărilor terorii staliniste în Moldova Sovietică, reabilitarea oficială a victimelor sale, realizarea unei "Cărţi a Memoriei" în cinstea lor. Au fost repetate cererile cu privire la limbă, migraţie, probleme economice şi de mediu; au fost cerute "drepturi suverane pentru poporul mol­do­vean" pentru a rezolva toate aceste probleme; s-a cerut deschiderea bi­sericilor şi a mânăstirilor închise de autorităţi; s-a cerut înlocuirea a mai mulţi responsabili din media şi a unor oficiali ai partidului din repu­blică care au făcut declaraţii "defăi­mă­toa­re" cu privire la mişcările independente şi care, în acelaşi timp, nu le-au acordat dreptul la replică. Autorităţile nu permit publicarea rezoluţiei în presa republicană.

22 ianuarie: O demonstraţie neau­to­­rizată a avut loc în centrul Chi­şi­nău­lui şi a adunat "câteva mii de oameni", po­trivit cotidianului Parti­du­lui Co­mu­nist Moldovenesc, "Mol­do­va So­cia­listă"; au fost între 10.000 şi 15.000 de participanţi, po­trivit pur­tătorului de cuvânt al gru­­purilor independente mol­do­veneşti. Mass-me­­dia din Moldova s-a referit la această demonstraţie ca la un "val de fu­rie" şi a acuzat Clubul Cultural Ale­xe Mateevici de a fi instigat oamenii.

12 februarie: Un marş neautorizat la care au participat mai multe mii de oameni (s-a scris despre o cifră de până la 10.000 de oameni), care s-a deplasat de la monumentul lui Ştefan cel Mare până la clădirea Comitetului Central, a fost împrăştiat în faţa clădirii Consiliului de Miniştri de unităţi ale Miliţiei, întărite de trupe sovietice ale Ministerului de Interne (MVD). Este pentru prima oară când s-a raportat că trupele MVD ar fi fost desfăşurate la o demonstraţie din Moldova. Mulţimea a scandat "fas­cişti" şi "Gestapo" şi a refuzat să se disperseze până în momentul în care s-a folosit forţa împotriva lor. Când s-a întâmplat acest lucru, mai mulţi pri­vitori s-au grăbit să se alăture demonstranţilor, aşa încât forţele de ordine au avut nevoie de mai multe ore pentru a împrăştia mulţimea. Agenţia de ştiri sovietică din Moldova, ATEM, care altfel a rămas imună la spiritul glasnostului, a admis că de data asta au fost folosite "metode brutale" împotriva demonstranţilor.

19 februarie: O tentativă de miting neautorizat în centrul Chişinăului, întreprinsă de aproximativ 1.000 de oameni, a fost spulberată de Miliţie şi de trupele MVD în faţa clădirii Consi­liului de Miniştri. Ca şi mai înainte, intervenţia în forţă i-a determinat şi pe alţi oameni să se alăture mulţimii.
Vladimir Socor
Radio Europa Liberă (Munchen) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr. M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu