Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 1989 s-a intensificat în RSS Moldovenească activitatea Clubului Alexe Mateevici, mişcare independentă care, prin intermediul conducătorilor săi intelectuali, promova independenţa Moldovei şi întoarcerea la valorile naţionale. Radio Europa Liberă a realizat o analiză a principalelor aspecte şi reuşite ale organizaţiei.
"Într-un recent interviu acordat postului Radio Europa Liberă, mai mulţi membri ai comitetului de conducere şi alţi intelectuali simpatizanţi ai Clubului Mateevici au discutat circumstanţele care i-au determinat să înfiinţeze acest club. Ei au vorbit despre profunda lor îngrijorare cu privire la perspectivele de supravieţuire pe termen lung a identităţii şi a culturii moldoveneşti confruntate cu asimilarea forţată care, afirmă ei, continuă neabătut în republică. Ei consideră că limba şi cultura moldovenească ar putea ajunge în curând la "extincţie" după decenii în care a avut un statut de mâna a doua, fiind înlocuită de rusă în viaţa publică a Moldovei.
Preocupaţi de implicaţiile naţionalităţii în aspectele sociale ale Moldovei, ei au vorbit despre o "tragedie naţională de proporţii istorice" provocată de colectivizare, de migrarea organizată a grupurilor în Moldova şi a moldovenilor în alte arii ale URSS, de devastarea mediului provocată de industrializarea controlată de la Moscova, de exploatarea dură a resurselor agricole ale Moldovei de guvernul central, de falsificarea oficială a istoriei Moldovei, de închiderea sau de desacralizarea instituţiilor religioase naţionale. În concluzie, spun ei, "politica sovietică i-a răpit Moldovei atât trecutul, cât şi viitorul".
Aceşti activişti simt acum, totuşi, că restructurarea sovietică ar putea oferi un real prilej pentru naţionalităţile care vor o mai echitabilă reprezentativitate a intereselor lor şi care vor să influenţeze politica oficială atât la Moscova, cât şi în republici. Clubul Mateevici, de acum înainte, doreşte să încurajeze opinia publică din Moldova să valorifice aceste oportunităţi prin participare populară politică şi prin presiune. După cum spun reprezentanţii săi, clubul, asemeni oricărei mişcări populare din URSS, are ca misiune grăbirea reformelor politice şi economice din URSS. Atât reprezentanţii Clubului Mateevici, cât şi Mişcarea Democratică Moldovenească consideră că o reformă democratică în URSS nu se poate realiza ignorând problema naţionalităţilor.
Militanţii de la Clubul Mateevici îşi descriu uneori relaţia cu poporul moldovenesc în termeni care amintesc de populiştii ruşi din secolul al XIX-lea. Ei susţin că respectul faţă de ţărănimea moldoveană reprezintă principalul izvor de forţă naţională şi de inspiraţie morală şi se simt obligaţi, ca intelectuali, să "meargă la popor şi să îi arate calea", "să răspândească lumina în sate" şi să "ducă poporului cultura". Această atitudine ţine de tradiţia culturală a populismului agrar basarabean şi îi reflectă persistenţa în societatea moldovenească de astăzi care este preponderent ţărănească şi unde intelectualii tind să menţină legături strânse cu mediul rural. Activiştii de la Clubul Mateevici acordă un loc important stimulării participării ţăranilor la întâlnirile de la Chişinău ale clubului şi recrutării lor în grupurile de sprijin locale.
OBIECTIVE ACTUALE ŞI PROPUNERI
În ultimele luni, Clubul Mateevici a fost purtătorul de cuvânt al publicului care cere instituirea limbii moldoveneşti ca limbă de stat în republică, revenirea la alfabetul latin, recunoaşterea oficială a identităţii dintre limba română şi limba moldovenească. Mai ales cu ajutorul grupurilor locale de susţinere, clubul a adunat sute de mii de semnături pe petiţii, zeci de mii de scrisori deschise către autorităţi şi sprijin media pentru aceste cereri; campania este încă în desfăşurare. Clubul mai promovează discuţiile publice pe tema evenimentelor istorice care altfel ar fi ignorate sau care sunt prezentate eronat de istoriografia oficială. Istorici şi alţi oameni de cultură asociaţi clubului cer deschidere şi sinceritate în prezentarea istoriei Moldovei, accesul şi dreptul de a utiliza materiale de arhivă care multă vreme le-au fost interzise cercetătorilor, cer revizuirea manualelor de istorie, a cursurilor, în conformitate cu faptele istorice şi o relatare completă şi onestă a unor evenimente precum anexarea ţaristă şi sovietică a Basarabiei, mişcarea naţională moldovenească sub domnia ţaristă şi teroarea stalinistă. Clubul cere ca autorităţile să găsească măsuri pentru a stopa degradarea monumentelor istorice, religioase şi culturale moldoveneşti care au fost sistematic abandonate, neglijate sau impropriu folosite de stat.
Cererile politice explicite ale Clubului Mateevici cer revenirea la RSS Moldovenească a trei ţinuturi istorice şi a Bucovinei de Nord, care au fost desprinse de Moldova şi ataşate Ucrainei de Moscova în perioada anexărilor din 1940-1944. Clubul cere "reunificarea acestor teritorii într-o republică socialistă suverană, RSS Moldovenească". Susţinătorii clubului mai cer acordarea dreptului de autoguvernare Bisericii Ortodoxe şi emanciparea ei de sub controlul Bisericii Ortodoxe Ruse.
O ORGANIZAŢIE MULTIFUNCŢIONALĂ
Clubul Mateevici îndeplinşte o largă paletă de funcţii. Este un grup patriotic de reformă al intelectualilor moldoveni care încearcă să-i promoveze obiectivele în faţa unei conduceri republicane ostile valorilor naţionale. Reprezintă un forum prin intermediul căruia elita culturală şi publicul pot comunica, îşi pot fixa ţeluri comune, pot acţiona împreună pentru a le atinge. Mai mult, este un canal informal cu participare populară la procesul politic devansând instituţiile formale ale republicii care rămân mute la dorinţele publicului. În sfârşit, este o reţea de grupuri cu potenţial testat privind mobilizarea politică. În fine, Clubul Mateevici reprezintă o alianţă informală care aduce împreună elita culturală, intelectualii din opoziţie, publicul activ politic şi reprezintă cea mai puternică forţă din spatele mişcării naţional-democrate."
Vladimir Socor
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
