x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă Demonstraţiile de la 15 martie, simbol al schimbării în Ungaria

Demonstraţiile de la 15 martie, simbol al schimbării în Ungaria

16 Mar 2009   •   00:00

În acest an, pentru prima dată, gru­purile independente din Un­garia au primit permisiunea de a săr­bători pe cont propriu ziua de 15 martie (aniversarea revoltei ma­ghia­re de la 1948 împotriva domi­na­ţiei austriece), fără intervenţia po­li­ţiei. În ciuda bogăţiei de ceremonii or­ganizate de autorităţi şi a efortu­rilor lor de a-şi apropia simbolurile naţionale şi valorile asociate cu această aniversare, evenimentele organizate de grupurile independente au strâns mai mulţi oameni. Mai multe declaraţii în sprijinul re­formelor au fost făcute la demonstraţiile neoficiale.



Potrivit Radio Budapesta şi co­respondenţilor din Vest, aproximativ 100.000 de persoane au de­monstrat la 15 martie în capitala ma­ghiară, mai multe mii s-au strâns în mai multe oraşe de pe cu­prinsul ţării, cerând libertăţi ci­vile, plura­lism politic şi independenţă na­ţio­nală. A fost pentru pri­ma oară când aniversarea revoltei maghiare de la 1948 împotriva Austriei a fost celebrată ca sărbă­toare naţională, dar şi prima dată când autorităţile au permis să se ţină demonstraţii neoficiale. De­monstranţii care au participat la aniversarea independenţei au fost, potrivit jurnaliştilor, veseli şi încrezători. Poliţia nu s-a amestecat în nici un fel, mulţumindu-se să dirijeze circulaţia.

În ultimii ani, pentru aniversarea de la 15 martie grupurile in­dependente au plănuit demonstraţii şi apeluri la reforma poli­tică, dar, de obicei, acestea au fost împiedicate de Poliţie sau împrăş­tiate. De exemplu, în 1986, Poliţia i-a împrăştiat cu brutalitate pe sus­ţinătorii grupu­rilor independente care încercau să participe la săr­bătoarea oficială. Nu mai de­parte de anul trecut, opt li­deri ai disi­denţilor au fost arestaţi, iar Poliţia a împrăştiat un marş. Anul acesta, totuşi, autorităţile au propus ca, pentru prima oară, gru­pu­rile independente să se alăture  celebrării oficiale. Grupurile au re­fuzat pe motiv că aceia care sunt res­pon­sabili pentru brutalităţile de anul trecut sunt încă la putere. To­tuşi, câteva demonstraţii comu­ne au avut loc în oraşele de provincie, in­clusiv în Gyor, unde minis­trul de stat Imre Pozsgay s-a adre­sat unei audienţe reunite.

Atât în Budapesta, cât şi în ora­şele de provincie, autorităţile au decorat cu culorile naţionale clă­diri oficiale, monumente şi pieţe publice. Dra­pe­lele nu au mai purtat simbolurile co­muniste. Mai mulţi cetăţeni au purtat nasturi cu armoariile Regatului Maghiar. Nu numai demonstranţii, ci şi, pentru prima dată, poliţiştii au purtat cocarde în culorile naţionale.

Solidaritate est-europeană
Demonstranţii independenţi s-au înveselit când au fost citite mesaje de felicitare din partea So­li­darităţii poloneze, a Frontului Popular Esto­nian şi din partea Uniunii Naţional-Democratice Ucrai­nene. Mesajele au transmis sprijinul pentru grupu­rile maghiare independente şi au che­mat la cooperare pentru reali­zarea scopului comun al demo­cra­ţiei în ţările lor. La cea mai mare adunare independentă din Buda­pesta, repre­zentanţi ai Solida­rităţii poloneze au arborat drapelul miş­cării lor, fapt ce a provocat un val de entuziasm. Apelul pentru elibe­rarea scriitorului Vaclav Havel, citit de Sandor Syilagyi de la Federaţia De­mo­craţilor Liberi, a stârnit un ropot de aplauze. Un alt banner, deosebit de mare, a purtat culorile Ungariei, Cehoslovaciei şi Poloniei şi a avut imprimate datele: 1956, 1968 şi 1981, anii în care eforturile făcute de aceste asociaţii în vederea eman­cipării au fost suprimate cu brutalitate. O coloană de aproximativ 200 de refugiaţi români, măr­şăluind sub culorile româneşti şi cu pancarte ce de­nunţau regi­mul din ţara lor, a fost în­conjurată de cetăţenii din Buda­pesta dornici să fraternizeze.

Cel mai amplu miting indepen­dent din Budapesta a fost organizat de 31 de organizaţii libere; cu acest prilej a fost citit un alt 12-lea punct, care corespunde celui de-al 12-lea punct din declaraţia lui Kossuth de la 1948. Cel contemporan a cerut un sistem multipartidic, ale­geri libere, li­bertate de exprimare, libertatea presei şi a conştiinţei, dizolvarea Gărzii Muncitorilor, plecarea trupelor so­vietice, o Un­garie indepen­dentă şi neutră; de­cla­rarea zilei de 23 oc­tombrie ca zi naţională ce aniversează  înce­putul revoluţiei de la 1956, dar şi reabilitarea liderilor re­vo­luţionari. Demonstranţii au măr­şăluit până la monumentele eroilor de la 1948, Sandor Petofi, Lajos Kossuth, Lajos Batthyany şi Joseph Bem, pentru a depune ofrande şi a asculta cuvân­tări. Au rostit sloganuri şi au pur­tat lozinci cu cereri precum: "Un parlament liber" şi "O Ungarie li­be­ră, democrată şi neutră".

Cuvântarea lui Imre Mecs, membru al Comitetului pentru Justiţie Istorică, închis sub regimul lui Kadar pentru activităţile sale din 1956, a făcut o impresie deosebită. Mecs s-a adresat "majorităţii tă­cute" a Un­gariei, chemând popo­rul "să nu se teamă să iasă în faţă şi să ni se alăture" pentru a bloca orice tentativă de întoarcere spre vechile me­tode şi spre vechea gu­vernare. Unele dintre afirma­ţiile lui Mecs au fost preluate şi intonate de mase. Into­nând "independenţă, demo­craţie şi o Ungarie liberă", mul­ţi­mea a măr­şă­luit spre clădirea televiziunii ma­ghiare, care a fost simbolic ocupată de liderii grupurilor independente. Grupurile independente au văzut ce­lebrarea ca pe o demonstraţie pu­blică a faptului că au de partea lor publicul. Aşa cum a punctat Imre Mecs, "po­porul din capitală a votat pentru noi". Radio Budapesta pare să fi contribuit la această imagine, co­men­tând că de acum va fi extrem de greu să se mai realizeze vreo în­toar­cere la orice fel de stalinism, la vechile căi de guver­nare, "după ce sute de mii de oameni din întreaga ţară şi-au cerut deschis drepturile".

Edith Markos
Radio Europa Liberă (München) – Raport al Secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere de Eliza Dumitrescu

×
Subiecte în articol: aici radio europa liberă