x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă Dificultatea politizării Pactului de la Varşovia

Dificultatea politizării Pactului de la Varşovia

14 Oct 2009   •   00:00

Un  articol din Novoe Vremya, de Mihail Bezrukov şi  Andrei Kortunov sugera, în toamna lui 1989, ca Pactul de la Varşovia să se transforme într-un centru de coordonare a politicilor şi de management al crizelor din Europa de Est.

"Dezvoltarea mecanismelor po­litice" în cadrul Pactului de la Var­şovia, care oricum se află doar "într-un stadiu embrionar", este considerată pe cât de importantă, pe tot atât de dificilă. Ar fi mai uşor să se realizeze când URSS ar deţine în zonă o influenţă "stabilă şi incontestabilă". În acest moment, o astfel de mişcare ar trebui acceptată ca expresia "încrederii în aliaţii săi" a Moscovei şi a disponibilităţii sale de a le da mai multă libertate în luarea deciziilor. Se consideră că acţiunea este mult mai complicată acum din cauza dificultăţilor economice în creştere şi din cauza intensificării "dispoziţiei naţionaliste", dar şi din cauza adâncirii ţărilor socialiste în "tradiţionalism" şi "reformism".

Bezrukov şi Kortunov au spus că o reformă a Pactului de la Varşovia trebuie să conducă la crearea "unor centre de decizie politcă (shtab-kvartira) în cadrul blocului", loca­lizate într-una din capitale, "să zi­cem Varşovia, Budapesta ori Praga". Aceste centre ar trebui să aibă o structură tripartită: un Secretariat (condus de Secretarul General al Pactului de la Varşovia); comisia delegaţilor şi a statelor membre; şi comitete şi subcomitete atât permanente, cât şi ad-hoc. Se subîn­ţe­lege, au adăugat autorii, că actualele comisii militare ale Pactului de la Varşovia nu vor fi eliminate ori afectate negativ de noua construcţie politică. Vechile agenţii erau oricum însărcinate cu securitatea Est-Vest şi cu controlul relaţiilor dintre armate, în timp ce noile structuri se vor ocu­pa de "sistemul relaţiilor Est-Vest, care, în opinia noastră, trebuie să devină una dintre priorităţile Pactului de la Varşovia".
ARMONIE SAU CONSTRÂNGERE?
Principala sarcină a noilor agenţii politice ale Pactului ar fi, potrivit lui Bezrukov şi lui Kortunov, "să permită contacte la diferite nivele şi dimensiuni în cadrul blocului care să devină un sistem ordonat." (Ei chiar utilizează termenul "bloc" de mai multe ori în articol.) Acest lucru, spun ei, este deosebit de important acum când ţările socialiste se tran­sformă: "Noi necesităţi de a organiza dialogul intrabloc" au apărut.

O structură politică a Pactului de la Varşovia ar face posibilă, de asemenea, se spune în articol, abordarea problemelor guvernelor mai degrabă decât ale partidului, cum a fost cazul până acum. Coordonarea prin intermediul partidului a devenit tot mai dificilă, oricum, având în vedere "emergenţa" unor forţe care doresc să intre în competiţie cu comuniştii, politic, iar comuniştii polonezi deja şi-au pierdut rolul conducător. Nevoia de coordonare la nivel guvernamental pare aşadar evidentă.

Ce ar trebui să facă, efectiv, Secretariatul Pactului de la Varşovia, de­legaţiile şi comitetele? Ar trebui să se consulte regulat în privinţa "pro­ble­melor globale"; să coopereze cu Consiliul pentru Ajutor Economic Reciproc (CAER); să coordoneze po­litica externă, de exemplu, în cadrul NATO. Să schimbe opinii despre conflictele şi crizele internaţionale; să coordoneze armatele şi să ajute ţările Lumii a Treia; să dezvolte un cadru care să "reglementeze situa­ţiile de conflict bilateral şi multila­teral între statele membre ale Tra­tatului de la Varşovia"; să elaboreze politici privind controlul armelor; să analizeze politica NATO şi a instituţiilor vestice, să înfiinţeze un serviciu de presă şi de relaţii publice; să analizeze permanent opinia publică a statelor membre cu privire la securitatea internaţională, dezarmare şi relaţii intrabloc; şi să exemineze orice probleme noi pentru a găsi soluţii acceptabile.

Schimbările în sensul armoniei internaţionale şi al cooperării, sunt, desigur, binevenite; iar conflictele dintre ţările comuniste pot fi o sursă de instabilitate, lucru pe care ni­meni nu-l agreează, cu atât mai pu­ţin Vestul, mai ales acum când de­mocratizarea şi economia de piaţă anunţă progrese deosebite. Atenţia sporită este însă asupra cooperării Est-Vest, totuşi, pentru a ameliora impactul schimbărilor pentru cetă­ţenii din Est şi contează mai puţin reglarea supranaţională a pro­ble­melor, în cadrul blocului sovietic.
Vladimir V. Kusin
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu

×
Subiecte în articol: aici radio europa liberă