x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă Doina Cornea îl critică din nou pe Ceauşescu

Doina Cornea îl critică din nou pe Ceauşescu

25 Apr 2009   •   00:00

Doina Cornea, unul dintre disidenţii cei mai îndrăzneţi ai României, i-a scris din nou preşedintelui Nicolae Ceauşescu, acuzându-l că a transformat România într-o "uriaşă închisoare".



Ea i-a cerut să pună capăt sistematizării rurale şi să înceteze persecutarea oamenilor care exprimă opinii ce vin în contradicţie cu vederile regimului. Scrisorile, datate simplu martie şi aprilie, sunt cele mai recente dintre cele cinci pe care i le-a trimis lui Ceauşescu în ultimii doi ani. Cornea a fost supusă unei urmăriri intense, dar şi altor măsuri represive, din cauza criticii acute la adresa liderului român şi a politicilor sale.

ROMÂNIA, CA O "URIAŞĂ ÎNCHISOARE"
Cornea l-a acuzat pe Ceauşescu că ar fi transformat ţara într-o "închisoare uriaşă" în care oamenii sunt în permanenţă asaltaţi şi umiliţi: "Suntem, de fapt, ocupaţi de armata invizibilă a oamenilor Securităţii, aflaţi sub conducerea ta directă. S-au infiltrat peste tot, chiar şi în spaţiul privat al caselor noastre. Ai strivit chiar şi ceea ce oamenii au în interiorul lor, i-ai umilit călcând în picioare aspritaţiile lor şi dorinţele lor legi­time, le-ai umilit conştiinţa, i-ai supus terorii, aşa încât au acceptat minciuna drept adevăr şi cred că adevărul e o minciună". Cornea a spus că Ceauşescu a secătuit Constituţia: "Instituţiile abia de mai funcţionează. Ele au fost abolite şi abia de mai figurează cu numele: justiţie, armată, partid, educaţie".

Tonul scrisorilor ei a fost "direct şi tăios", dar justificat, a spus Cornea, de "starea de urgenţă" în care po­pulaţia trăieşte şi de politica represivă a regimului care este "chiar mai devastatoare decât dezastrul econo­mic" pe care l-a cauzat Ceauşescu.

APĂRĂTORII POPORULUI
Cornea a întrebat dacă "este acum rândul poeţilor" să fie oprimaţi şi dacă chiar este necesar să se repete că poeţii sunt "sufletul unei naţiuni" şi nu instrumentele "ideologiei inutile" pe care Ceauşescu a impus-o poporului. Ea s-a întrebat ce s-ar fi întâmplat în cultura română dacă poetul naţional Mihai Eminescu ar fi fost redus la tăcere de regele Carol I din cauza articolelor şi scrierilor sale care adesea "erau deranjante pentru regim".

Ea a făcut apel la Ceauşescu să stopeze represiunea şi hărţuirea poeţilor Ana Blandiana, Dan Deşliu şi Mircea Dinescu, pentru că ei sunt poeţii unei "întregi naţiuni" şi nu "obiectele personale" ale lui Ceauşescu. Ei aparţin poporului şi sunt "purtătorii săi de cuvânt" şi "apărătorii" lui. Nimeni nu a crezut în procesele de bâlci prin care poeţii au fost acuzaţi că ar fi speculanţi, făcând aluzie la faptul că, după ce Deşliu i-a scris lui Ceauşescu pentru a-l acuza de violarea Constituţiei, autorităţile au ameninţat că îl vor acuza pe poet de bişniţă cu cafea.

Adevăraţii speculanţi, potrivit lui Cornea, sunt cei "care vând pâine, lapte şi carne, luându-le de la gura copiilor", o aluzie clară la programul de austeritate al lui Ceauşescu, program care a fost impus în anii trecuţi pentru a accelera plata datoriei externe a ţării.

UN APEL PENTRU A SE OPRI HĂRŢUIREA JURNALIŞTILOR
Cornea i-a cerut, de asemenea, lui Ceauşescu să nu îi mai persecute pe jurnaliştii şi tipografii "a căror singură greşeală constă în aceea că nu mai sunt în stare să trăiască în minciună". Poliţia i-a arestat pe trei jurnalişti români Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu şi Mihai Creangă şi pe un muncitor-tipograf, Alexandru Chivoiu, la Bucureşti, în ianuarie, pentru că au tipărit şi au distribuit fluturaşi în care se critica politica lui Ceauşescu. Se pare că ei au fost condamnaţi conform articolului 166 al Codului penal, cel care se referă la "propaganda împotriva statului socialist"; ei vor avea de executat o sentinţă maximă de 15 ani de închisoare.
SOCIALISMUL DIN ROMÂNIA E ANACRONIC ŞI REPRESIV
Cornea a făcut apel la Ceauşescu pentru a stopa persecuţia celor şase seniori ai PCR care l-au criticat în scrisoarea deschisă din martie 1989. Cei şase au protes­tat împotriva violării Constituţiei României, a ma­nagementului economiei şi a politicilor care au dus la izolarea internaţională a României.

Cornea a spus că, în loc să fie persecutaţi, "ar fi mai înţelept să fie luate în considerare sugestiile lor pentru a scoate ţara din starea ei de degradare". Ea apreciază că aceştia îi reproşau pe drept cuvânt lui Ceauşescu faptul de "a ţine ţara cu forţa într-un tip de socialism anacronic şi represiv". Greva a 33.000 de mineri din 1977, protestele a mii de muncitori la Braşov, protestele unor oameni ale căror nume sunt "cunoscute şi dragi cetăţenilor ţării", toate sunt dovada că "poporul a fost hrănit prea mult timp cu tipul de socialism" pe care Ceauşescu l-a impus României.

CORNEA DENUNŢĂ MĂSURILE CE AU FOST LUATE ÎMPOTRIVA SA

Într-o a doua scrisoare adresată preşedintelui, disi­denta română a descris propria sa suferinţă ca rezultat al reacţiilor regimului la protestele sale anterioare. Ea trăieşte într-o izolare aproape totală şi a suferit de mai multe forme de persecuţie, inclusiv, spune ea, bătăi la sediul Securităţii.

Cornea a acuzat că a fost violat dreptul, garantat constituţional, la viaţă privată (Articolul 34): corespondenţa sa a fost regulat monitorizată şi aproape toate scrisorile au fost confiscate; discuţiile telefonice au fost întrerupte sau bruiate şi înregistrate de Securitate. Ea i-a reamintit lui Ceauşescu faptul că cetăţenii au dreptul de a-şi exprima opinia asupra unor chestiuni de interes public. Articolele 23 şi 24 din Constituţie garantează libertatea de opinie şi dreptul de a critica. "Dezvăluirea abu­zurilor şi a nedreptăţilor" ar trebui să fie o "con­diţie pentru a menţine ordinea socială", şi nu un motiv de a-i persecuta pe cei care-l exercită.

Ea a scris că nu numai ea şi familia sa sunt constant hărţuite, dar şi rudele, prietenii, cunoştinţele, vecinii, chiar şi oamenii pe care îi întâlneşte întâmplător în oraş au fost "interogaţi, persecutaţi şi ameninţaţi". În încercarea de a o izola complet, autorităţile i-au interzis chiar şi să meargă duminica la slujbă.

Cornea a spus că măsurile luate împotriva ei sunt "ile­ga­le şi revoltătoare" şi că violează Constituţia şi con­ven­ţiile drepturilor omului pe care Guvernul României le-a sem­nat. Scopul pentru care e încălcat dreptul la viaţa privată, prin toate "aceste practici brutale şi arbitrare, lipsite de orice fundament legal", este de a-i izola pe cei care au protestat şi de a "zdrobi conştiinţa oamenilor prin intimi­dare şi teroare", a adăugat ea.

Cornea i-a amintit lui Ceau­şes­cu că "istoria nu iartă" şi că nu va uita că el "a început să pună la pământ sate vechi de se­cole, distrugând or­di­nea lor naturală", că a de­mo­lat "cele mai vechi şi mai dra­gi" biserici şi că a ras mor­mintele conducătorilor me­die­vali. Cornea a încheiat scri­sorile avertizându-l pe Ceau­şescu că va fi în cele din urmă judecat pentru "acţiunile sale morale" şi nu pentru "construcţiile sale gigantice, inutile şi hidoase din ciment" prin care el încearcă să compenseze nevoile spirituale.

Scrisorile Doinei Cornea par să ateste un simţ crescut al solidarităţii printre comunitatea de disidenţi în creştere în ultimele patru luni în ţară. Protestele sale, împreună cu scrisoarea celor şase veterani ai partidului, cu scrisoarea deschisă a lui Dan Deşliu şi cu interviul lui Mircea Dinescu din Libération ilustrează nemulţumirea tot mai mare din România.
Crisula Ştefănescu
Radio Europa Liberă (München) - Raport al Secţiei de cercetare, condusă de dr. M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu)

×