"Este un început în tot sfârşitul!"

Ziariştii de la Radio Europa Liberă erau în "fierbere" în zilele re­voltei de la Timişoara. Aşteptau căderea regimului comunist, după cum prognozau în progra­mele lor de ani de zile. La ora 19:10, Neculai Constantin Mun­tea­nu, Emil Hu­re­zeanu şi Şerban Orăscu s-au aşezat la pupitru pentru a prezenta emisiunea "Actualitatea românească":

Este un început în tot sfârşitul! Timişoara e acum numele oraşului românesc scris şi pronunţat în toate limbile pământului. Timişorenii au ieşit în stradă pentru a le reaminti românilor şi opiniei publice internaţionale că e nevoie şi în România de schimbările radicale care s-au produs în celelalte ţări comuniste. (...)

Emil Hurezeanu: (...) Aşadar, Timişoara, sâmbătă, 16 decembrie 1989! O manifestaţie de mari proporţii, intervenţii masive ale poliţiei, ale trupelor speciale ale Securităţii, ale Armatei, la început câteva sute de persoane, apoi mii şi, după unele informaţii, chiar zeci de mii de persoane. Oraţul Timişoara a fost, practic, blocat, începând de sâmbătă şi apoi continuând cu a doua zi, cu ziua de duminică, când demonstraţiile au fost escaladate.
Şerban Orăscu: Aş vrea să spun că ceea ce s-a întâmplat în Timişoara dovedeşte două lucruri: în primul rând, convergenţa de interese între români şi maghiari şi în al doilea rând, faptul că România este, astăzi, un butoi de pulbere!

Pe scurt, două cuvinte: Laszlo Tokes. Este un pastor plin de curaj, care înţelegea în predicile lui să evoce şi probleme politice şi să revendice pentru români şi maghiari deopotrivă. (...)

15 decembrie, deci, o zi fierbinte! O zi înainte, la 14 decembrie, un funcţionar de stat face inventarul casei parohiale. Locuinţa se află, bineînţeles, sub stare de supraveghere, telefonul este întrerupt de multă vreme, exceptând ameninţări anonime, proferate la adresa lui şi a familiei. În ziua de 15 decembrie, vineri, am fost informaţi - eram la serviciu - că un lanţ de 200 de persoane a înconjurat biserica, e vorba de credincioşi, bineînţeles, pentru a zădărcini evacuarea lui Tokes Laszlo. Tokes se baricadase în biserică, sperând în felul acesta că va fi menajat de forţele publice, ceea ce nu s-a întâmplat. Numărul celor care înconjoară biserica pentru a-l proteja pe Tokes creşte în cursul zilei de sâmbătă; după unele ştiri, la miezul nopţii deja se adunaseră în jurul bi­sericii circa 1.000 de oameni. Miliţia înconjura pe credincioşi. În această fază se poate spune că biserica era înconjurată preponderent de către credincioşi, deci de către maghiari reformaţi. Aceştia au strigat mi­li­ţi­e­nilor: "Plecaţi, duceţi-vă!"; ca urmare, din motive care nu le înţelegem prea clar, miliţienii au fost înlocuiţi cu securişti civili. Ulterior însă, spre dimineaţă, tot mai mulţi români se alătură grupului de maghiari care înconjurau biserica.
E un început în tot sfârşitul. Culegere selectivă din programele radiodifuzate în zilele de 17-25 decembrie 1989, Bucureşti, Societatea Română de Radiodifuziune, 1998, p. 30-33