x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Estul critică România

0
10 Mar 2009 - 00:00

Încălcarea drepturilor omului de către România nu a fost denunţată doar de autorităţile maghiare, care au vorbit deschis de multă vreme despre politica liderului PCR, Nicolae Ceauşescu. Critica vine şi de la grupuri independente din Polonia şi Cehoslovacia.



O a doua demonstraţie, în doar o săptămână, a avut loc la Varşovia, la începutul lui fe­bruarie. A fost organizată de membri ai ilegalistului Partid Socialist Solidaritatea şi s-a încheiat în faţa Ambasadei României, unde partici­panţii au strigat sloganuri împotriva lui Ceauşescu şi au împărţit fluturaşi care conţineau critici la adresa lui. Aproximativ 20 de demonstranţi au fost reţinuţi de Poliţie. La 7 februarie, Lech Walesa şi alţi cinci activişti ai Solidarităţii au semnat o scrisoare deschisă, adresată lui Ceauşescu, în care îi cereau acestuia să pună capăt hărţuielii Doinei Cornea, fapt care, spun ei, lezează "drepturile elementare ale omului într-o lume civilizată".

În Cehoslovacia, grupul pentru drepturile omului, Charter 77, a lansat un apel către toate grupurile independente de oriunde să "tragă un semnal de alarmă" cu privire la planul de sistematizare rurală al lui Ceauşescu, plan pe care l-au descris ca pe o "tentativă de a transforma oamenii în victime pasive ale aspiraţiilor megalomanice" şi ca pe "un asalt alarmant asupra esenţei înseşi a individualităţii umane". Se mai spunea că pericolele cu care se confruntă românii sunt "pericole care ne privesc pe toţi" şi au spus că ar trebui înfruntate prin "solidaritate mutuală".

Disputa României cu Ungaria a devenit mult mai serioasă după ce Pavel Platona a fost expulzat la 25 noiembrie. Pavel Platona a fost consilier politic la Ambasada Ro­mâniei, şi această măsură a fost luată ca urmare a scurtei detenţii, urmată de expulzarea din România a lui Karolyi Gyorffy, consilierul pe probleme comerciale al Ungariei la Bucureşti.

Acest incident diploma­tic nu are precedent în relaţiile dintre două state semnatare ale Trata­tului de la Varşovia. La 7 noiembrie, se­cretarul CC maghiar, Matyas Szuros, a spus într-un interviu pentru o publicaţie vest-germană că Un­garia aşteaptă sprijinul întregii Eu­rope pentru eforturile sale de a ameliora viaţa de zi cu zi a minorităţii ma­ghiare din România.

La 12 de­cem­brie, el şi-a reluat critica la adre­sa politicii curente a României faţă de minorităţi, politici pe care le-a de­scris drept ostile nu numai faţă de maghiari, dar şi faţă de alţi slavi şi de naţionalităţile sovietice. De asemenea, Ungaria s-a alăturat valului de critici internaţionale referitoare la ati­tudinea refractară a României din cadrul Conferinţei CSCE de la Viena. Cotidianul partidului ma­ghiar a descris atitudinea României ca pe o "torpilă diplomatică", care, în loc să-şi atingă ţinta, are toate şansele să se întoarcă de unde a plecat. Ca o altă dovadă a înrăutăţirii raporturilor dintre cele două ţări, Radio Budapesta a anunţat la 19 ianuarie că relaţiile culturale bilaterale sunt practic rupte, ca şi orice colaborare pe teme educative şi ştiinţifice care a eşuat din cauza încăpăţânării României.

Deşi mass-media internaţionale au încetat să mai privească planul de sistematizare rurală a României ca pe un subiect de primă pagină, înrăutăţirea situaţiei minorităţii maghiare în ultima vreme, ca şi creşterea fluxului de fugari din România în Ungaria au determinat ONU să trimită o echipă la Budapesta. Au fost discutate planuri de a înfiinţa trei sau patru tabere pentru fugari, dar şi proiecte privitoare la aspecte practice şi la modul în care li se va asigura asistenţă refugiaţilor.

La 14 februarie, reprezentantul  Ro­mâ­niei la Comisia pentru Dreptu­rile Omului din cadrul ONU, la Ge­ne­va, a declarat că e surprins de co­mentariile critice referitoare la ne­respectarea drepturilor omului în ţara sa şi a afirmat că drepturile mi­norităţilor sunt respectate pe deplin în România. A mai adăugat că plecarea a sute de cetăţeni români spre Ungaria are raţiuni umanitare, cum  ar fi reîntregirea familiilor, şi că majoritatea celor plecaţi au părăsit ţara cu acordul guvernului român.

În urma vizitei echipei ONU la Budapesta, au  fost acceptate două propuneri care fuseseră făcute cu doi ani mai devreme de două gru­puri maghiare neoficiale: Federaţia De­mocraţilor Liberi şi Comitetul pentru Refugiaţi. La 24 februarie s-a anun­ţat că Ungaria a hotărât să ade­re la Convenţia pentru Refugiaţi din 1951. În consecinţă, Budapesta va be­neficia în viitor de sprijin din partea ONU în problema celor 13.000 de re­fugiaţi români înregistraţi legal, cărora va trebui să li se adauge alţi 12.000, neoficiali, potrivit surselor ma­ghiare. Acest lucru ar putea de­ter­mina o creştere a numărului de fugari (lucru pe care autorităţile ma­ghiare nu doresc să îl încurajeze), dar şi intensificarea criticii in­ter­na­ţio­nale faţă de politicile lui Ceau­şes­cu pentru drepturile omului.

La 27 februarie, Gyula Horn, reprezentant al Ministerului pentru Afaceri Externe, a denunţat atitudinea României faţă de minoritatea maghiară în documentul destinat întâlnirii anuale a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului. Horn a spus că ţara sa a decis să sprijine propunerea Suediei de a numi pe cineva din partea Comisiei care să investigheze situaţia din România, unde, a spus el, "nu nu­mai că sunt încălcate drepturile civile şi politice, dar şi cele sociale, economice, culturale ale indivizilor şi ale naţionalităţilor". El a adăugat că Ungaria nu priveşte o astfel de iniţiativă ca pe "o interferenţă în afacerile interne" (aşa cum caracterizează România orice interogare asupra politicilor de drepturi ale omului). Ungaria a realizat astfel un precedent pe care România (şi nu e singura printre ţările Pactului de la Varşovia) îl poate considera foarte deranjant.
Mihai Sturdza
Radio Europa Liberă (München) – Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir.
Document din "Arhiva 1989", Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca

Traducere de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   romania,   româniei,   Ungaria,   omului,   aici radio europa liberă

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de