În România se intensifică rezistenţa faţă de regimul Ceauşescu

La 1 decembrie, la postul Radio Eu­ro­pa Liberă se vorbea despre di­si­den­ţa tinerilor intelectuali români, dintre care unii, precum poeta Ma­ria­na Marin, intraseră în greva foamei.

"Începem prin a consemna şi noi că disidenta română profesoara Maria­na Marin (din Bucureşti) se găseşte în continuare în greva foamei, pe care a început-o la 19 noiembrie. Doamna M­a­riana semnase împreună cu Dan Pe­trescu, Doina Cornea şi alţii scri­soarea prin care se cerea ca Ceauşescu Ni­colae să NU fie reales secretar gene­ral al partidului. Greva foamei a declarat-o în semn de protest faţă de  tratamentul la care sunt supuşi opozanţii şi disidenţii regimului. Să mai consemnăm - am făcut şi continuăm să o facem pe larg în alte programe - să consemnăm deci şi noi faptul că strălucita gimnastă Nadia Co­mă­neci s-a refugiat săptămâna aceasta din ţară, trecând în Ungaria.

După cum aţi aflat din nou, în aceste zile în care răsăritul aşa-numitului socialism real trăieşte evenimentele trezirii întru libertate şi democraţie, din nou la Paris s-a auzit glasul lui Eugen Ionescu cerând eliberare şi pentru români. Monica Lovinescu va comenta această nouă luare de po­zi­ţie a lui Eugen Ionescu şi ne va rea­min­ti de altele mai vechi.

Nu se pro­testează numai în afara ţării, dar - ceea ce e şi mai important - se pro­tes­tea­ză între hotarele ţării; în urmă cu câteva zile, una dintre cele mai remarcate poete din tânăra generaţie, Ma­riana Marin, declarase greva foamei în semn de solidarizare cu alţi protestatari, cu alţi opozanţi - acei care, cu pre­ţul unor mari sacrificii, vorbesc în numele unui popor terorizat. În semn de solidarizare şi de protest pentru felul în care înţelege regimul să desconsidere libertăţile fundamentale - care sunt altfel înscrise în litera moar­tă a Constituţiei şi sunt sem­nă­tura mincinoasă a lui Ceauşescu pe tratatele internaţionale. (...)

Poeta Ma­riana Marin s-a solidarizat cu tinerii scriitori protestatari Dan Alexe şi Liviu Cangeopol, printr-o scrisoare prezentată între timp prin interme­diul postului de radio Vocea Americii şi opiniei publice din România. Înţe­le­gem că textul urmează să fie publicat şi în revista de cultură Agora, editată în Statele Unite de Dorin Tudoran. Securitatea - suntem informaţi - a reacţionat prompt, intervenind cu du­ritate în viaţa personală a poetei Ma­­riana Marin, supunând-o unor şi­cane şi gesturi de intimidare - ni s-a transmis - revoltătoare. (...)

Nu ştim - telefoanele nu răspund - da­că Mariana Marin mai este în greva foamei. Telegramele de presă interna­ţională spun că da. Protestul ei se ală­tură celui al lui Dan Petrescu, care pare a fi fost eliberat după mai multe zile de arestare. Acum, Dan Petrescu are acelaşi regim de izolare totală la domiciliu ca şi Mircea Dinescu căruia i se interzice de mai multe luni să-şi vadă prietenii, să circule neînsoţit de securişti vigilenţi.

Şi Doina Cornea - suntem informaţi - a încetat greva foamei pe care o declarase pentru a se solidariza cu Dan Petrescu. Scriitorul ieşean a protestat faţă de mascarada realegerii lui Ceauşescu - şi nu a fost singurul, i s-au alăturat şi alţii, între care în primul rând Doina Cornea, apoi scriitorii Mariana Marin, Liviu Antonesei, Luca Piţu, în ultimele zile Liviu Ioan Stoiciu, Petre Ilieşiu şi Li­lian Prager.

Un astfel de gest nu îi poate fi iertat nici lui Dan Petrescu, nici celorlalţi: pentru că ceea ce era, până nu de mult, o mascaradă mai mult sau mai puţin comună ţărilor cărora trupele sovietice le-au impus un regim nedorit, mascarada congreselor de partid, a realegerilor şi a parlamen­telor formale, de câtva timp nu mai e; în timp ce Ceauşescu îşi im­pu­nea voinţa unui congres care s-a mărginit să facă mişcări gimnastice şi să plătească cu răguşeala atâtea pri­vi­le­gii, un congres înconjurat de trupe, o ţară în stare de asediu, la Praga mascarada se prăbuşea în faţa voinţei mi­lioanelor de oameni care ieşiseră în stradă pentru a cere libertate şi de­mocraţie; partidul însuşi, sub presiu­nea poporului, îşi dezavua conduce­rea antireformistă - cădea cenzura, că­dea ideea nefastă a rolului con­du­cător al partidului comunist - cad miturile totalitarismului peste tot în est, se prăbuşesc în praful lipsei lor de semnificaţie. La Praga, un scriitor, Vaclav Havel, stă la masa tratativelor cu primul-ministru al Guvernului care îl întemniţase cu numai câteva luni înainte - numele lui Havel se scandează alături de cel al lui Dubcek şi al libertăţii; la Bucureşti se scandează Ceauşescu (...)."
Arhiva Open Society (Budapesta), Institutul de Cercetare al Radio Europa Liberă, secţia română