x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă România are relaţii strânse cu liderii comunişti antireformişti

România are relaţii strânse cu liderii comunişti antireformişti

15 Aug 2009   •   00:00
România are relaţii strânse cu liderii comunişti antireformişti
Sursa foto: Arhivele Naţionale/

La 16 iunie 1989, România şi RDG au avut o poziţie identică în privinţa construirii socialismului şi în privinţa aspectelor de bază referitoare la viaţa internaţională, poziţii reiterate în timpul vizitei în România a lui Erich Muckenberger, un membru al biroului politic al Partidului Social Democrat German. Ca oaspete al CC al PCR, Muckenberger, a avut prilejul de a studia activitatea mai multor organizaţii ale PCR.

Prezenţa în România a lui Harry Tisch, membru al biroului politic al PSDG şi Preşedinte al Consiliului Central al Confederaţiei Sindicatelor Libere Germane, ar putea fi pusă în legătură cu importanţa tot mai mare a Solidarităţii po­lo­neze. La 5 iulie, Tisch a fost primit de Ceauşescu, care a insistat asupra rolului important al uniunilor sindicale care oferă "prin muncitorii re­vo­luţionari, un cadru larg pentru sistemul democratic. E nevoie ca ei să-şi concentreze eforturile şi să coopereze încă şi mai îndeaproape pentru dezvoltarea socialismului din ţările lor, pentru implementarea politicii de construire a socialismului şi comunismului."

Relaţiile dintre RDG şi România au devenit şi mai strânse ca rezultat al discuţiilor de la 20 iulie, de la reşedinţa de vară a lui Ceauşescu, la Marea Neagră. La întâlnire a participat Nicolae Ceau­şes­cu, în calitatea sa de preşedinte al Republicii Socialiste România şi de Comandant Suprem al Forţelor Armate (o funcţie foarte des menţionată în presă); colonelul general Horst Bruner, şeful Directoratului Politic Principal al Armatei Po­po­ru­lui din RDG, şi Ilie Ceauşescu, un alt frate al preşedintelui, în calitate de secretar al Consiliului Politic al Armatei şi adjunct al ministrului Apărării Naţionale. Cum este cazul după aproape toate aceste întâlniri, comunicatul a menţionat că scopul discuţiilor l-a reprezentat creşterea procesului de "dezarmare, şi, în primul rând, de­zarmarea nucleară, şi crearea unui climat de se­cu­ritate, înţelegere, pace şi cooperare între po­poare": "S-a insistat asupra contribuţiei pe care cele două armate pot şi trebuie să o aibă în educarea generaţiilor celor mai tinere în spiritul prie­­teniei, al colaborării şi pentru apărarea reali­ză­ri­lor socialismului, pentru pace şi înţelegere între toate naţiunile... Cele două partide au poziţii similare în ceea ce priveşte construirea socialismului ca şi în privinţa celor mai importante probleme ale vieţii politice internaţionale, fapt care reprezintă o bază bună pentru o şi mai bună cooperare între cele două ţări, la nivel bila­teral şi internaţional."
COREEA DE NORD
Dintre toţi liderii comunişti, cel mai apropiat prieten al lui Ceauşescu pare a fi Kim Il Song. În afară de ostilitatea comună faţă de liberalizare, liderii României şi ai Coreei de Nord au filosofii similare, au obsesii legate de cultul personalităţii fără corespondent niciunde în lume şi se folo­sesc de propagandă şi de îndoctrinarea politică în cea mai bună tradiţie stalinistă. Tonul me­sa-je­lor pe care le-au schimbat (şi care menţionează "so­li­daritatea lor militantă" pe plan in­ter­na­ţi­o­nal) a fost mereu deosebit de cordial, atitudinea faţă de Ungaria similară, deşi din motive diferite: din 1988, când Ungaria a iniţiat relaţii diplomati­ce cu Coreea de Sud, Phenianul a denunţat re­for­mis­mul Ungariei ca fiind "perfid" şi o trădare a in­ter­naţionalismului proletar şi a principiilor de  bază ale marxism-leninismului. Ultima vizită efectuată în Coreea de Nord de către Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost în octombrie 1988. Relaţiile strânse dintre cele două familii de la putere au fost întreţinute prin diverse întâlniri oficiale: de exemplu, la Phenian, la sfârşitul lui aprilie 1989, la Comisia Reunită pentru Eco­no-mie, Tehnică şi Ştiinţă; şi, din nou, la 26 mai 1989, când o delegaţie a Comitetului pentru Radio şi Te­leviziune al Coreei de Nord a fost primită la Bu­cureşti de către Constantin Olteanu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. În ace­eaşi zi, Radio Phenian a ţinut să sublinieze "le­gă­tura deosebit de strânsă şi încrederea dintre lide­rii celor două partide şi state... credinţa faţă de in­ter­naţionalismul proletar şi un puternic simţ camaraderesc."

Aspectele militare par a fi fost principalul scop al vizitei în România a lui Ri Bong Won, director al Biroului Politic General al Armatei Populare a Coreei de Nord. La 6 iunie, el a fost primit de Ceauşescu, în prezenţa lui Ilie Ceauşescu, secretar al Consiliului Politic al Armatei şi adjunct al ministrului Apărării Naţionale. Trei săptămâni mai târziu, la 27 iunie, Nicolae Ceauşescu, în timp ce primea scrisorile de acreditare ale noului ambasador al Coreei de Nord la Bucureşti, i-a transmis cele mai bune urări lui Kim Il Song, precum şi fiului acestuia, Kim Jong Il, care este membru al Prezidiului Biroului Politic.

În sfârşit, participarea unei delegaţii ro­mâ­neşti la deschiderea Festivalului Mondial al Ti­ne­rilor şI al Studenţilor, la Phenian, la 3 iulie, i-a dat ocazia lui Kim Il Song de a le ura din nou lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu, "multă sănătate şi viaţă lungă".
CHINA
Cruzimea cu care conducerea de la Beijing a înăbuşit mişcarea de protest trebuie să fi fost pe placul preşedintelui României, demonstrându-i că nu este imposibil să ataci asaltul reformist. Cum e regula, presa românească a preluat linia oficială a autorităţilor chineze, vorbind foarte puţin şi nefavorabil despre mişcarea studen­ţeas­că. Mesajele diplomatice au mers şi ele pe linia ofi­cială. Pe drumul de întoarcere de la Phenian, după festivalul tinerilor, Nicolae Constantin s-a oprit în Beijing şi, în calitatea sa de Preşedinte al Colegiului Central de Partid, i-a adresat un me­saj de felicitare din partea lui Ceauşescu lui Jiang Zemin pentru alegerea sa ca Secretar General al Partidului Comunist Chinez. Potrivit unui articol din presa chineză, conversaţia lor s-a derulat într-o "atmosferă cordială". În lumina recentelor evenimente din China şi a dezaprobării in­ter­naţionale, felicitările lui Ceauşescu au fost de­o­s­­eb­it de bine primite de conducerea Chinei, din mo­­ment ce preşedintele României a spus că par­ti­­dul şi poporul român au fost şi vor rămâne prie­­teni de încredere ai partidului şi poporului chinez. Deşi România şi-a intensificat, în mod in­du­bitabil, contactele cu oponenţii reformei din lu­mea comunistă, nu se poate decât specula că Ceau­şescu ar încerca să formeze o nouă conste­laţie de alianţe bazate pe similitudini ideologice.
Mihai Sturdza
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr. M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu

×
Subiecte în articol: aici radio europa liberă