x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România – Arest şi domiciliu forţat pentru cei care critică Guvernul

0
30 Sep 2009 - 00:00
România – Arest şi domiciliu forţat pentru cei care critică Guvernul Ilie Bumbac/Agerpres


De-a lungul anului 1989, Amnesty International a primit mai multe rapoarte privind măsurile restrictive care au fost luate împotriva oamenilor care au criticat politica admi­nistraţiei Ceauşescu. Aceste măsuri au inclus arestul, dar în multe alte cazuri ale unor oponenţi politici plasarea sub strictă suprave­ghere sau arest la domiciliu, de cele mai multe ori fără să se fi fost acuzaţi oficial. (În România nu există o lege care să prevadă domiciliul forţat.) În unele cazuri au fost acuzaţi de diverse infracţiuni oameni care au criticat deschis poli­tica Guvernului, iar Amnesty International a investigat fundamentul acestor acu­zaţii.


CADRUL LEGAL
La 9 decembrie 1974, România a ra­tificat Convenţia Internaţională cu privire la Drepturile Civile şi Politice. Articolul 19 (2) al acestui tratat sti­pulează:
"Fiecare are dreptul la libertatea de expresie; acest drept va include libe­r­tatea de a căuta, primi şi schimba informaţii şi idei de tot felul, indife­rent de frontiere, prin viu grai, în scris sau tipărit, prin orice formă de artă, sau prin alt mijloc la alegerea sa."

Secţiunea 3 Articoulul 19 stipulează că exercitarea acestui drept se poate supune unor restricţii doar atunci când acest lucru este necesar "pentru respectarea drepturilor şi a reputaţiei altora" sau "pentru protejarea securităţii naţionale sau a ordinii publice, sau a stării de sănătate şi a moralităţii populaţiei".

Deşi România a ratificat această convenţie, legislaţia sa internă încă permite unele restricţii suplimentare cu privire la dreptul la libera exprimare. De exemplu, este o in­fracţiune să publici în presă orice "conţine ata­curi împotriva sistemului socia­list", "ofense la adresa partidului/conducerii de stat", "include informaţii false... care afectează ordinea pu­blică", "dăunează bunelor maniere şi încu­rajează cetăţenii să nu respecte nor­me­le eticii sociale", şi aşa mai departe. Amnesty International consideră aceste prevederi destul de numeroase şi de vagi pentru a acoperi orice formă de expresie dintre cele pe care au­to­ri­tăţile ar putea dori să le persecute.

În 1989, Amnesty International s-a ocupat de mai multe cazuri ale unor disidenţi dintre care: Petre Mihai Băcanu, 47 de ani, ziarist la Ro­mânia Liberă, arestat între 25 şi 27 ianua­rie 1989, judecat pentru sentinţe non-politice şi con­­damnat la şase ani de închisoare, Mircea Di­nescu, poet şi editor la România Li­terară, aflat în arest la domiciliu de la 20 martie 1989, în urma unui interviu acordat pu­blicaţiei fran­ceze Libération, Dan Deşliu, un alt poet aflat în arest la do­miciliu pentru că i-a scris o scrisoare critică lui Ceauşescu, la începutul anului 1989, Doina Cornea (60 de ani), fostă profesoară la Universitatea din Cluj, aflată de la 5 mai 1989 în arest la domiciliu, după perioade de filaj constant şi hărţuiri neîntrerupte din august 1988, Eva Gymesi, asistentă la Facultatea de Literatură din Cluj, ares­tată în iunie 1989, chestionată vreme de trei zile şi pusă apoi sub urmărire permanentă, Nicu Stăncescu (61 de ani), inginer bucureştean arestat la 2 iulie 1989, arestat de mai multe ori şi înainte de acestă dată şi despre care Amensty International nu ştie dacă se află şi acum în detenţie.
Arhiva Open Society (Budapesta), Institutul de Cercetare al Radio Europa Liberă, secţia română
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   aici radio europa liberă

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de