x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă România, pe banca acuzaţilor. Vestul reacţionează (II)

România, pe banca acuzaţilor. Vestul reacţionează (II)

14 Mar 2009   •   00:00

La 19 februarie 1989, Parlamentul European a adoptat în unani­mi­tate un raport pe problema drep­turilor omului. Raportul menţiona trendul autoritarist din România, persecuţia minorităţilor şi constrângerile care ating libertăţile şi dreptul la credinţă.



La 21 februarie, academicianul francez de origine română Eugene Ionesco a declarat în faţa membrilor Parlamentului European şi a activiştilor, în cadrul unei conferinţe de la Bruxelles, că viaţa în România este "un coşmar zilnic prin sărăcia severă, prin teama generalizată faţă de poliţia secretă". Preşedintele Federaţiei In­ternaţionale Helsinki a luat cu­vântul la aceeaşi conferinţă şi l-a acuzat pe Ceauşescu de a fi transformat România într-o închisoare. La 22 februarie, ministrul Aface­rilor Externe spaniol, Fernandez Ordonez, actualul preşedinte al Comisiei Europene, a spus la o întâlnire a ONU, la Geneva, despre CE că e gata să sprijine orice ac­ţiune împo­triva degradării situa­ţiei drepturi­lor omului.

La 21 februarie, ambasadorul Ro­mâniei la Londra a fost atenţionat de ministrul Afacerilor Externe britanic, William Waldegrave, care a acuzat România de "comportament cri­minal". Waldegrade a aver­tizat că relaţiile bilaterale ar putea fi afectate de refuzul Româ­niei de a răs­punde la protestele britanice cu privire la un incident care a avut loc cu o lună înainte şi care l-a im­plicat pe ambasadorul Marii Britanii la Bu­cureşti. În ianuarie, am­basa­do­rul Hugh Arbuthnott a călă­torit de la Bucureşti la Cluj, unde a în­cercat să înmâneze o scrisoare oponentei Doina Cornea. Înainte de a ajunge la casa acesteia, amba­sa­dorul a în­cercat să depăşească unul dintre indicatoarele de "trecere interzisă" amplasate la am­bele capete ale străzii; a fost îm­pie­dicat de un mi­liţian despre care se bănuieşte că l-ar fi şi molestat.

La întoarcerea în Bucureşti, am­basadorul a încercat să protesteze în faţa autorităţilor române, dar şeful Protocolului a refuzat să îl primească. Protestele oficiale ini­ţiate de British Foreign Office la 30 ianuarie şi la 10 februarie nu au primit nici un răspuns. Nici întâl­ni­rea de la Londra dintre Waldegrave şi Stan Soare nu a dus la vreun rezultat până acum. Abor­dând cazul Cornea din perspectiva procedurilor agreate în ianuarie la Con­ferinţa CSCE de la Viena, Wa­l­de­grave a cerut informaţii despre siguranţa a 23 de cetăţeni români (inclusiv Cornea), despre care exis­tă temeri că ar fi fost arestaţi abu­ziv sau împiedicaţi să comunice cu alte persoane. Soare a respins pur şi simplu afirmaţiile lui Waldegrave, spunând că activităţile Doi­nei Cornea reprezintă o problemă exclusivă a autorităţilor române, iar acel Arbuthnott "ar fi încălcat regulile de circulaţie şi legile ro­mâneşti". (Acuzaţii similare refe­ri­toare la contravenţii rutiere au culminat în noiembrie 1988 cu ex­pulzarea din Bucureşti a unui di­plomat maghiar.) Incidentul Arbuth­nott a fost descris de auto­rităţile britanice ca un "pas mare înapoi, spre apusa eră stalinistă".

La 8 decembrie 1988, secretarul de stat al SUA, John Whitehead, a spus că una dintre cele mai mari provocări pentru ţara sa este aceea a nerespectării drepturilor omului în cazul "oribilului plan de restructurare rurală din România". (La 29 decembrie, Whitehead a repetat că distrugerea satelor este "una dintre cele mai grave violări ale drepturilor omului" al cărei martor a fost vreodată.)

Un succes este mişcarea belgia­nă "Operation Villages Roumai­nes", lansată la Bruxelles la 3 fe­bruarie. Jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, arhitecţi s-au adre­sat primarilor şi consilierilor atât din Vest, cât şi din Est, pentru a adopta unul dintre sutele de sate ame­ninţate din România.

În afară de critica din partea oficialităţilor, o atenţie considerabilă a fost acordată României din partea mass-media vestice. La 12 decembrie 1988, The New York Times a scris despre "Vandalismul cultural al lui Ceauşescu". Primul număr al revistei franţuzeşti Geo a inclus şi o amplă relatare ilustrată a situaţiei din România sub titlul "România distrusă". La 2 februarie, cotidianul parizian Le Monde a publicat un raport realizat de o echi­pă de ziarişti care au reuşit să realizeze un interviu cu Doina Cornea.  Aceştia au spus că "a mer­ge prin Bucureşti este o experienţă şocantă" şi că a trebuit să pără­sească Bucureştiul sub protecţia diplomaţilor francezi şi urmăriţi de maşini ale poliţiei secrete române. Articolul s-a încheiat cu o descriere a lui Ceauşescu drept un fel de "Stalin depăşit". Săptă­mâ­nalul Événement de jeudi a publicat un interviu dur despre Româ­nia cu poetul Petru Romoşan, care a părăsit de curând ţara şi a ajuns în Vest. Săptămânalul a mai pu­blicat un raport despre "Ceauşescu, declinul celui mai bătrân dictator din Europa". Numărul din februa­rie al revistei pentru femei Marie Claire a publicat fotografii cu co­zile la alimente din România, dar şi ale Bucureştiului dărâmat de buldozere, toate sub titlul "România, ţara regelui nebun". Pe acelaşi ton, săptămânalul parizian Figaro Magazine de la 7 februarie a publi­cat un articol despre "Socialismul într-o singură familie" (a Ceau­şeştilor), articol semnat de Jean d’Ormesson, prozator şi senior al UNESCO.  

"Domnia lui Ceauşescu: Ro­mânia distrusă" a fost publicat în periodicul italian Il Manifesto" de la 29 decembrie 1988, dar şi în Reader’s Digest Selection din fe­bruarie 1989. Cel mai fervent citat raport despre România se pare că este "Dezastrul roşu", un documentar făcut de o echipă a televi­ziunii belgiene care a filmat în condiţii dificile şi a reuşit cu greu să scoată filmul din România. Filmul a fost difuzat de toate posturile de limbă franceză, inclusiv cele din Elveţia şi Canada şi care s-a bucurat chiar şi de preţuirea cotidianului L’Humanité, al Partidului Comunist Francez. Cu o zi înainte ca materialul să fie prezentat, aproximativ 20 de jurnalişti francezi au criticat autorităţile din România, pentru că refuză să respecte înţelegerile internaţio­nale referitoare la libertatea informaţiei şi au adăugat că "unele dintre sursele lor româneşti au sufe­rit grave persecuţii, ba chiar unii au fost închişi şi agresaţi".

Protestele din Vest privind "sinceritatea selectivă a României" (care a fost descrisă drept "absur­dă şi ilegală" de ambasadorul SUA la întâlnirea CSCE de la Viena) în pro­ble­ma atitudinii faţă de înţele­gerile CSCE au fost respinse de Ro­mânia drept amestec în afacerile sale interne. Până acum, Ceau­şescu pare să fi rămas neînduplecat, oricare ar fi consecinţele pentru ţara sa şi oricât de mare ar fi izo­larea sa internaţională; ră­mâne de văzut dacă sporirea presiunii internaţio­nale va avea vreun efect.
Mihai Sturdza
Radio Europa Liberă (München) – Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere de Eliza Dumitrescu

Fernandez Ordonez (foto stânga), ministrul de Externe al Spaniei şi preşedintele Comisiei Europene, a criticat aspru România pentru încălcarea drepturilor omului ● FOTO: Dominique Faget/AFP/MEDIAFAX

×
Subiecte în articol: romania aici radio europa liberă