x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scriptul emisiunii Europei Libere de la 11 aprilie 1989

0
11 Apr 2009 - 00:00

La microfon, Gelu Ionescu. Profesoara Doina Cornea, a cărei inimă bate lângă orice act de protest, cu o abnegaţie şi cu un curaj demn de întreaga admiraţie a poporului român, a adresat preşedintelui Ceauşescu o scrisoare deschisă în care se solidarizează cu scriitorii Mircea Dinescu, Dan Deşliu şi Ana Blandiana, cu ziariştii şi tipografii arestaţi, cu toate gesturile de protest din România de azi. Ascultaţi textul acestei scrisori deschise: în lectura Anişoarei Negulescu.



INSERT
Aceasta a fost scrisoarea de solidarizare a profesoarei Doina Cornea cu scriitorii şi gazetarii, cu toţi cei care sunt acum victimele represiunii. Lupta sa e un exemplu în primul rând chiar pentru cei în apărarea cărora ea se ridică astăzi. Textul unei alte scrisori deschise mai ample, adresată tot preşedintelui Ceau­şes­cu de către Doina Cornea, îl veţi pu­tea asculta în cadrul programului po­litic de astăzi.

Aşadar, după cum am aflat din cotidianul parizian Libération de luni, 10 aprilie, precum şi din comunicatele mai multor agen­ţii de presă şi din cotidianul Le Monde din 11 aprilie - la sfârşitul luii martie, Geo Bogza, Ştefan Augustin Doinaş, Dan Hăulică, Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Andrei Pleşu şi Mihai Sora au adresat preşedintelui Uniunii Scrii­torilor, Dumitru Radu Popescu, o scrisoare prin care îi cereau să-şi exercite datoria statutară - şi anume aceea de a apăra pe poe­tul şi confratele lor Mircea Di­nes­cu, care este supus represaliilor şi jignirilor repetate, care a fost destituit în ziua de 14 martie din postul său de director la România literară, o destituire pe care semnatarii acestei scrisori o socotesc arbitrară.

Mir­cea Dinescu însuşi adresase ace­lu­iaşi preşedinte al Uniunii Scriitorilor o scrisoare de protest faţă de des­tituirea sa şi faţă de faptul că este în permanenţă urmărit de securitate - scrisoare pe care am transmis-o în programul nostru din 24 martie. Din veştile pe care le avem se pare că presiunea organelor de re­pre­siune exercitate asupra lui Mir­cea Dinescu şi asupra familiei sale nu au încetat - ci dimpotrivă: el pare a fi sechestrat la domiciliu şi împ­ie­di­cat să-şi vadă prietenii. Între timp, presa occidentală se ocupă de cazul Dinescu - aşa, cotidianul vest german Frankfurt Allgemeine din 10 aprilie şi cotidi­anul olandez Volkskrant din 8 aprilie au consacrat poe­tului, atitudinii sale şi represa­liilor la care este supus articole apă­ru­te în pagini de frunte.

Când în cultura română personalităţi ca Geo Bogza, Ştefan Augustin Doinaş, Dan Hăulică, Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Andrei Pleşu şi Mihai Şora semnează un apel comun în apărarea unuia dintre cei mai valoroşi poeţi ai ţării, acest apel ar trebui să devină public - pentru că el este un eveniment şi pentru că glasurile acestor stâlpi ai culturii române postbelice trebuie ascultate nu numai de cel care conduce o instituţie de importanţa Uniunii Scriitorilor, nu numai de toate forurile de conducere ale acestei organizaţii, nu numai de toţi scriitorii ţării, dar de întregul popor, căci lui îi este dedicată şi lui îi va rămâne opera şi creaţia acestora.

Dar, cum vedem, nu se întâmplă aşa. Conducerea Uniunii nu îi reprezintă şi nu îi apără pe scriitori, ci reprezintă aparatul de partid şi forţele de represiune, care de foarte mulţi ani încoace duc o politică din cele mai făţiş potrivnice creatorilor şi artiştilor, libertăţii lor de exprimare şi libertăţii lor ca persoane fizice. Cei şapte semnatari cer preşedintelui să-şi exercite îndatoririle statutare - şi cererea lor este legală şi întemeiată, dar Dumitru Radu Popescu şi aşa-zisa conducere operativă a Uniunii nu mai respectă de ani buni statutele legale - şi scriitorii - toţi scriitorii din România - ar avea dreptul să ceară revocarea acestei conduceri. Trei din semnatari - Geo Bogza, Ştefan Augustin Doinaş şi Octavian Paler - sunt membri ai Biroului şi Consiliului de conducere al Uniunii. Dan Hăulică şi Alexandru Paleologu sunt membri ai consiliului - dar aceste organisme care sunt singurele care pot decide treburile acestei organizaţii nu mai sunt convocate de mulţi ani. Destituirea lui Mircea Dinescu contravine acestor statute - iar motivarea ei, invocată de chiar preşedintele Uniunii, se întemeiază pe o lege care nu a fost niciodată publicată - lege ce interzice contactul cetăţenilor români cu străinii. O lege nepublicată nu are nici o valoare - conţinutul ei, ca şi faptul de a nu fi fost adusă la cunoştinţa cetăţenilor ţării sunt deci potrivnice Constituţiei ţării.

Dictatura îşi permite obrăznicia de a ignora glasul unor personalităţi al căror cuvânt ar trebui respectat fără condiţii. Ba mai mult, trece la noi represalii: pe lângă cele exercitate asupra lui Dan Deşliu, aflat în greva foamei şi despre care nu se mai ştie nimic de câteva zile, pe lângă interzicerea dreptului la semnătură poetei Ana Blandiana, ea hotărăşte şi mutarea disciplinară a lui Andrei Pleşu la Bacău, pentru că acesta şi-a arătat prietenia şi so­lidaritatea cu Mircea Dinescu şi pentru că ar fi încălcat aceeaşi lege anticonstituţională a interzicerii contactului cu străinii. Andrei Pleşu a fost privat de catedra sa universitară în urmă cu mai mulţi ani în cadrul acelei dubioase afaceri cu meditaţia transcedentală - una din înscenările cele mai arbitrare puse la cale de organele de securitate. Nevinovăţia sa era mai mult decât evidentă - Pleşu a fost atunci victima aceluiaşi arbitrar care astăzi e într-o şi mai evidentă ofensivă.
D
espre personalitatea şi cărţile lui Andrei Pleşu au scris criticii cei mai de frunte ai ţării - Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu şi Laurenţiu Ulici, Mihai Dinu Gheorghiu şi Radu Enescu, Ion Ianoşi şi Adrian Marino. Aprecierile de care s-au bucurat cărţile lui Andrei Pleşu vorbesc de la sine - astfel că voi da cuvântul criticilor. Eugen Simion îşi începea astfel cronica sa din România Literară nr. 13 din 1986, cronică privitoare la volumul intitulat "Ochiul şi lucrările" de Andrei Pleşu:

- INSERT -
Ascultaţi şi încheierea aceleiaşi cronici semnate de Eugen Simion:

- INSERT -
Despre acelaşi volum, ochiul şi lucrurile, ca şi despre perso­na­litatea lui Andrei Pleşu, Alexandru Paleologu scria ur­mă­toarele în Viaţa Românească nr. 9 din 1986 - cităm câteva fragmente.

- INSERT -
Despre "Minima Moralia", cea mai recentă carte a lui Andrei Pleşu, Mircea Iorgulescu a scris următoarele în încheierea cronicii sale apărute în România Literară nr. 18 din 1988:

- INSERT -
Iar Ioan Ianoşi scria următoarele în Suplimentul literar artistic al Scînteii Tineretului nr. 20 din 1988.

- INSERT -
După toate aceste aprecieri, nu e oare o adevărată sfidare a culturii naţionale faptul că cel despre care se scrie astfel este astăzi nu profesor la institutul de arte plastice, ci... muzeograf la Bacău?

Tot luni, 10 aprilie a fost dată publicităţii o declaraţie a scrii­torilor români din exil, declaraţie de solidaritate cu Mircea Dinescu şi Dan Deşliu, de protest faţă de persecuţiile la care Mircea Dinescu, Dan Deşliu, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Andrei Pleşu, Aurel Dragoş Munteanu şi Ana Blandiana sunt supuşi. Această scrisoare a fost semnată de peste 60 de scriitori, critici, traducători şi ziarişti. Ei sunt: Wolf Alchelburg, Sorin Alexandrescu, Dan Alexe, Ioana Andreescu, Leonid M. Arcade, Nicolae Balotă, Daniel Boc, Andrei Brezianu, Nina Casian, Teodor Cazaban, Matei Călinescu, Pavel Chihaia, Andrei Codrescu, Ilie Constantin, Antonia Constantinescu, Dan Cristea, Şerban Cristovici, Dan Culcer, Ioan Petru Culianu, Virgil Duda, Roxana Eminescu, Constantin Eretescu, Dinu Flămând, Helmut Frauendorfer, Victor Frunză, Sanda Golopenţia, Paul Goma, Vintilă Horia, Emil Hurezeanu, Virgil Ierunca, Marie-France Ionesco, Gelu Ionescu, Rodica Iulian, Adina Kenereş, Miron Kiropol, Sonia Larian, Monica Lovinescu, Damian Necula, Bujor Nedelcovici, Ion Negoiţescu, Virgil Nemoianu, Oana Orlea, Alexandru Papillian, Alain Paruit, Radu Portocală, Mihai Pupăzan, Lucian Raicu, Petru Romoşan, Horia Stamatu, Victor Stoichiţă, Sanda Stolojan, Mariana Şora, Marin Tarangul, Alexandra Târziu, William Totok, Dorin Tudoran, Andrei Ujică, Mihai Ursachi, Ion Vianu, Richard Wag­ner. Am dori, toţi semnatarii acestei declaraţii, ca cei în sprijinul cărora ne ridicăm să simtă vibraţia solidarităţii noastre în clipele de încercare prin care trec. Vom încheia programul de astăzi cu cronica literară a lui Ion Negoiţescu. El va vorbi despre Matei Vişiec, unul dintre scriitorii cei mai interesanţi ai tinerii generaţii, care a luat şi el calea exilului.

- INSERT IN -
Încheind programul actualităţii culturale româneşti de astăzi, Gelu Ionescu vă invită să ne regăsiţi săptămâna viitoare.
Citeşte mai multe despre:   aprilie,   mircea,   andrei,   pleşu,   dinescu,   uniunii,   aici radio europa liberă

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de