x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă Ungaria propune zone de siguranţă la graniţe

Ungaria propune zone de siguranţă la graniţe

25 Sep 2009   •   00:00
Ungaria propune zone de siguranţă la graniţe
Sursa foto: Arhivele Naţionale/

Partidul Socialist al Muncitorilor Maghiari, care e la putere, a propus înfiinţarea unor zone regionale de securitate la graniţa cu Austria şi cu Iugoslavia, dar şi menţinerea pe viitor a reducerilor de cheltuieli cu apărarea şi o diminuare a modestei sale capa­cităţi nucleare.

La 8 septembrie, CC al PSMM a propus câţiva paşi în direcţia reducerii prezenţei militare maghiare de-a lungul graniţelor cu Austria şi Iugoslavia. Comitetul a mai propus stabilirea unei zone de securitate între Ungaria, membru al Pactului de la Varşovia, şi Austria şi Iugoslavia vecinii săi neutri şi nealiniaţi. Preşedintele partidului, Rezso Nyers, a spus că partidul său sugerează o fâşie de 50 de kilometri, goală, "o zonă de întărire a încrederii" de fiecare parte a acestor fruntarii - ceva ce textul oficial a descris drept o "Zonă de Securitate, de întărire a încrederii şi de cooperare". Această propunere se bazează pe o iniţiativă sovietică care a fost formulată la începutul lui 1989. Aceasta are mai mult o valoare simbolică decât una militară, dar ar putea constitui primul pas spre ceea ce ar putea reprezenta o restructurare majoră a posturii defensive a Ungariei.

Conducerea partidului i-a propus Guvernului ca Ungaria să introducă o astfel de zonă unilateral, prin redu­cerea la jumătate a numărului de tancuri desfăşurate în această arie şi prin insistenţa ca URSS să îşi retragă cele două batalioane ce staţionează în această zonă. Austria şi Iugoslavia vor primi detalii despre desfăşurarea de trupe din zona maghiară, exerciţiile militare din apropierea graniţelor vor fi limitate, iar cele două state vecine vor fi invitate să trimită observatori la orice activităţi de instrucţie.  

Noul plan prevede ca Ungaria să reducă numărul lansatoarelor sale nucleare la 14. Partidul a mai spus că vrea să vadă bugetul pentru apărare al Ungariei în 1989 tăiat cu până la 5,5 mi­liarde de forinţi (97.000.000 de dolari, conform ratei de schimb oficiale), ceea ce ar însemna o redu­cere cu peste 10%.

La 11 septembrie, primul-ministru, Miklos Nemeth, a aprobat propu­ne­rile PSMM - exceptând tăierile de buget sugerate - şi a spus că acestea ar trebui incluse într-o nouă strategie de apărare, pe care Guvernul intenţio­nează să înceapă să o dezbată în curând. Nemeth a spus că este "imposibil" să taie mai mult din bugetul apărării şi că propunerea partidului se "fondează pe o neînţelegere". El a notat că Ungaria şi-a redus deja bugetul pentru apărare cu 5,5 mi­liarde de forinţi anul acesta şi a declarat că aceasta trebuie să fi fost propunerea de tăiere menţionată de partid, şi nu alta.

Propunerile PSMM nu sunt pri­me­le proiecte de reducere a densităţii for­ţelor militare de-a lungul gra­ni­ţelor maghiare. Legat de reducerile ar­mate unilaterale realizate de URSS în di­verse zone al Europei de Est, ofiţerii so­vietici au spus la începutul acestui an că o "Zonă de Încredere" ar trebui creată de-a lungul graniţei aus­trie­ce, mutând grosul trupelor so­vieti­ce în zona respectivă. Retragerea to­tală sau parţială a sovieticilor din ora­şele de graniţă precum Mosonmagyarovar, Fertod şi Szombathely a fost anunţată. Nu toate aceste forţe au pă­răsit Un­garia. Regimentele de in­fan­terie care au staţionat la Szom­bathe­ly, de exemplu, au fost mutate în oraşul maghiar estic Debrecen, alimen­tându-se astfel zvonurile că frontiera Ungariei cu România este întă­rită.

Această ultimă iniţiativă este prima care a inclus forţele armate maghiare, dar este clar că, cel puţin în forma sa iniţială, zona frontierei va fi departe de a deveni ceea ce se numeşte zonă de­militarizată. Textul propunerii, pu­bli­cat în "Magyar Hirlap" la 9 septembrie, a descris-o drept o zonă "par­ţial liberă de arme de ofensivă" şi care va avea doar poliţie de frontieră, perso­nal frontalier de apărare şi "mai ales trupe şi arme defensive". Aceste forţe, "mai ales defensive", tot ar mai putea fi capabile de lovituri considerabile.

Conform proiectului partidului, Armata Maghiară ar trebui să trimită înapoi 200 din cele 400 de tancuri care se pare că se află în prezent în zona aflată în discuţie. Multe dintre aceste reduceri vor avea probabil loc în regiunile Zalaegerszeg şi Kaposvar din sud-vestul ţării, locaţia anterioară a diviziilor de infanterie uşoară 8 şi 9. Aceasta ar însemna că 200 de tancuri, în 4 sau 5 batalioane, tot ar mai rămâne staţionate pe această fâşie de 50 de kilometri. Dacă grosul acestor forţe va rămâne concentrat în zona vestică, ar reprezenta o poten­ţială ameninţare serioasă la adresa Austriei, care are doar 170 de tancuri în toată ţara. Mai mult, în lupta mo­dernă, 50 de kilometri nu reprezintă o zonă tampon atât de sigură. Chiar şi bătrânele tancuri maghiare T - 54/55 ar putea străbate acest spaţiu într-o oră.
Douglas Clarke
Radio Europa Liberă (München) - Raport al Secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu

×