x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Viitorul României, o enigmă

0
14 Dec 2009 - 00:00
La 14 decembrie 1989, Radio Eu­ro­pa Li­beră făcea cunoscute cele mai re­cen­te reacţii pe care si­tua­ţia din Ro­mâ­nia le producea peste ho­tare. Opi­nia publică inter­na-ţio­nală reacţiona la situaţia di­si­denţilor şi se străduia să an­ti­ci­peze care va fi evo­luţia ţării în mij­locul valului de re­forme care cu­pri­nsese blocul estic.


ORAŞELE MAGHIARE, SOLIDARE CU  LÁSZLÓ TOKÉS
"Sute de oameni din oraşul ma­­ghiar Kaposvár au aprins astăzi lumânări pentru a-şi exprima solidaritatea cu pastorul reformat László Tokés şi cu scriitorul de etnie ma­ghiară Andras Suto, des­pre care s-a relatat că au fost per­­secutaţi în Ro­mânia. Demons­tra­ţia a fost or­ganizată de ramura din Kaposvár a grupului opo­zi­ţi­ei maghiare, Forumul Democratic. Mâine de dimineaţă, un pro­test si­milar va avea loc în oraşul Za­laegerszeg şi va dura 24 de ore. Tokés este pastor al Bisericii Reformate din Timişoara. Recent, au­to­ri­tăţile române i-au cerut să îşi pă­ră­sească parohia pentru a se muta într-un sat îndepărtat. Luna trecută a fost atacat de bărbaţi neidentificaţi în locuinţa sa din Ti­mi­şoa­ra. "Tot la 14 decembrie, Radio Eu­ro­pa Liberă difuza un editorial apărut în presa americană, în The New York Times, articol semnat de Ka­te­rine Verdery, profesor de an­tro­po­lo­gie la Universitatea John Hopkins.


E RÂNDUL ROMÂNIEI?
"Uimitoare schimbări s-au de­clanşat în Europa de Est, ex­ceptând România, despre care era de aşteptat să se schimbe la fel de drastic precum vecinii săi. Acest lucru nu s-a întâmplat. De ce?

Răspunsul este complex, dar iată câteva elemente: poliţie re­presivă, opoziţie dezorganizată, conducere unică de partid. Ni­ve­lul suprave­gherii şi represiunii realizate de gu­vern este mai ridicat decât în orice altă ţară a blocului. Există disidenţi izolaţi ori expulzaţi, mişcări de opoziţie, greve şi revolte zdrobite. Forţa guvernului se combină cu un colaboraţionism generalizat (ini­ţia­tivele sunt recompensate cu bu­nuri de nerefuzat: apartamente, slujbe etc.). Ceea ce creşte eficienţa poliţiei secrete.

În al doilea rând, şi parţial ca o con­secinţă, populaţia are o slabă experienţă în a construi o opo­ziţie. Lideri de mişcări comparabile cu Carta 77 din Cehoslovacia au murit în mod misterios sau au fost "ex­por­taţi" în Vest. Astfel, românii nu au acumulat prea multă experien­ţă or­ga­ni-za­ţio­nală spre deosebire de maghiari, cehi şi polonezi, care au făcut acest lucru în ultimii trei­zeci de ani. Şi Vestul a contribuit la aceas­tă situaţie pentru că nu a sprijinit opoziţia faţă de un regim vă­zut ca fiind independent în faţa Mos­­co­vei, deşi Vestul a încurajat di­si­­denţii din alte ţări ale blocului es­tic.

În al treilea rând, conducerea partidelor comuniste din Cehia, Po­lonia, Germania de Est, Un­ga­ria (şi, în mai mică măsură, din Bulga­ria) a fost mereu împărţită între diverse grupuri de refor­mişti şi conservatori. În România, vocile reformiste au fost siste­matic elimi­nate de la conducere, care rămâne unită în spatele domniei familiei preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Lipsa unei breşe în conducerea partidului a privat opoziţia de consistenţă. (Sprijinul din interiorul partidului a fost crucial pentru rapidul succes al Solidarităţii, în anii '80.)  Facţiunile reformiste din alte ţări datorează mult sprijinului sovie­tic, întărit de prezenţa trupelor so­vieti­ce, pe care reformiştii pu­teau con­ta. În România, care nu a mai avut trupe sovietice pe teri­to­riul său din 1958 această ab­sen­ţă a împiedicat proliferarea unor facţiuni interne în cadrul condu­cerii. Astfel, este aproape imposibil pentru românii să pună la cale demonstraţii similiare celor din Praga sau din Germania de Est. Mai mult, dacă ar avea loc o astfel de manifestare, este puţin probabil că va servi ca bază pentru transferarea puterii către o conducere reformistă. S-ar putea că obiecta că, până acum două luni, Germania de Est părea la fel de puţin dispusă să se schimbe cum e şi România de astăzi. Dar represiunea, lipsa opoziţiei şi unitatea conducerii din România sunt mult mai extreme decât cele din Germania de Est.

Care sunt perspectivele de schimbare? Transformările din alte părţi au pus o presiune uri­aşă asupra regimului şi este clar că sovieticii nu se vor opune unui transfer de putere. Astfel, există o şansă ca "fisuri de circumstanţă" să se dezvolte la vârf şi să ducă la izgonirea dlui Ceauşescu prin intermediul unora dintre aliaţii săi de al­tădată. Acest lucru s-ar putea în­tâm­pla fie ca o reacţie la o demonstraţie spontană, fie independent de o astfel de demonstraţie. Evenimente re­cen­te sugerează şi o altă posibilă rută spre acest dez­no­dă­mânt. Într-o cuvântare, dl Ceau­şes­cu i-a acuzat pe unii dintre şefii săi de ministere de sabotarea planu­rilor de dis­tribuţie a hranei şi a com­bustibililor, de raţionalizări se­ve­re care au făcut un adevărat coş­mar din vieţile românilor, în ul­ti­mii cinci ani. El a promis că îi va pedepsi pe aceşti miniştri, în spe­ranţa, se pare, de a reorienta către ei ura cetăţenilor la adresa condu­că­torului."
Arhiva Open Society  (Budapesta), Institutul de Cercetare al Radio Europa Liberă, secţia română
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   aici radio europa liberă

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de