Ziua Braşov, marcată în România prin stare de urgenţă

În noiembrie 1989, în ajunul aniversării a doi ani de la revoltele de la Braşov, din 1987, Radio Europa Liberă (REL) transmitea informaţii despre situaţia din oraşul care începea să semene cu unul aflat în stare de urgenţă. O braşoveancă sosită de curând în Vest a furnizat postului informaţii proaspete:

"Asistăm în aceste zile ale săptămânii Braşov la o mobilizare excepţională a protestelor interne şi internaţionale împotriva dictaturii de la Bucureşti. În România, Dan Petrescu continuă să fie arestat la Iaşi. În străinătate, în Est şi Vest, numărul semnă­tu­rilor de solidaritate cu Dan Petrescu a atins cifra de 1.000. Am fost informaţi că în această dimineaţă numeroşi români stabiliţi la Nürenberg, în Germania federală, au cerut într-un mesaj expediat în România autorităţilor de stat, eliberarea imediată a scriitorului protestatar Dan Petrescu.

Doina Cornea se află astăzi în a patra zi de greva foamei, la Cluj, unde protestează în acest fel faţă de arestarea lui Dan Petrescu, solidarizându-se astfel şi cu demonstranţii de la Braşov de la 15 no­iembrie 1987. Doina Cornea este omagiată ca ade­vărată reprezentantă a societăţii româneşti. Mii de români şi de românce din lumea liberă vor intra miercuri, 15 noiembrie, într-o grevă a foamei, pretutindeni în lume, solidarizându-se cu marea româncă de la Cluj.

În cursul acestei dimineţi am primit un telefon din partea unei braşovence sosite din ţară în urmă cu câteva zile. Aflăm că la Braşov s-a declarat o stare de urgenţă de facto. Numărul miliţienilor, solda­ţilor şi securiştilor care patrulează pe străzile Bra­şo­vului a crescut vertiginos. Sunt strict suprave­gheate colectivele de muncă ale marilor uzine Stea­gul Roşu şi Tractorul. Sunt strict supravegheate prin­­cipalele puncte ale oraşului, străzile, insti­tuţiile publice. Femeia cu care am stat de vorbă ne-a tran­smis, de asemenea, un apel disperat din partea braşovenilor, un apel la sprijin şi solidaritate internaţională. "Suntem cu toţii sclavii acestui dictator. Cerem opiniei publice mondiale şi românilor de pretutindeni să ni se alăture." (...)

Suntem informaţi că în aceste zile, posturi de radio şi televiziune din Ungaria, Polonia, Germania răsăriteană, Germania federală, Franţa, Marea Britanie, Statele Unite, Elveţia, Italia, Australia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Olanda, Belgia vor transmite emisiuni speciale dedicate situaţiei disperate din România, la doi ani după marea demonstraţie anticeauşistă de la Braşov.

La 15 noiembrie 1989, REL a difuzat o serie de materiale dedicate "zilei Braşov": un documentar al demonstraţiei de la 15 noiembrie 1987, s-a relatat despre starea de urgenţă care se instituise, de două zile, în marile oraşe din ţară, s-a dat citire unei scrisori semnate de reprezentanţi ai exilului româ­nesc care îndemnau la rezolvarea paşnică a crizei româneşti.

"Astăzi este ziua Braşov", semnala Radio Europa Liberă. "Se-mplinesc doi ani de la marea demonstraţie anticeauşistă de la Braşov, din noiembrie 1987. În ţară şi în afara ţării, sub baionetele dictaturii, în mizerie şi întuneric, în afara ei printr-o strângere impresionantă a rândurilor. Dictatura Ceauşescu cunoaşte în aceste zile un moment de răscruce. Niciodată n-a fost mai aproape de eşecul final. Dictatorul şi forţa sa represivă ştiu bine asta. Este motivul pentru care România arată în aceste zile şi ore precum o ţară în care s-a declarat starea de asediu.

Chiar în această dimineaţă, primeam din Bucureşti următoarele informaţii. Le redau aşa cum ne-au fost comunicate: întreaga Gară de Nord este împânzită de câteva zile de securişti civili care-i legitimează pe toţi cei care vin cu trenurile de la Braşov sau de la Iaşi. Călătorii sunt înregistraţi cu nume, buletine de identitate, sunt obligaţi să-şi dea adresele la care vor locui în Bucureşti. Securitatea este în stare de alertă permanentă - toate căile de acces către şi de la Otopeni sunt strict supravegheate şi controlate -, sunt verificate în­deo­sebi autoturismele particulare. În cursul după-amie­­zii de 14 noiembrie cele mai multe din automobilele care erau înmatriculate în alte judeţe au fost împiedicate să intre în Capitală. N-au avut acces în oraş nici ţăranii cu legume şi alte produse agricole. Ambasada Republicii Federale Germania, a Marii Britanii, a Olandei, a Franţei şi mai ales a Statelor Unite sunt supravegheate de numeroase grupuri de securişti, mai ales în civil. Bulaverdul 1 Mai - mai ales la intersecţia cu Bulevardul Manta  unde se află un depozit militar - este împânzit în întregime de Securitate. Au fost aduşi securiştii din Moldova şi Dobrogea.

Piaţa Palatului  nu mai este accesibilă pentru pietoni sau pentru automobile, în fiecare al treilea apartament care dă înspre Piaţa Palatului sunt postaţi securişti cu lunete şi binocluri care observă fiecare mişcare. Fiecare locatar este legitimat când iese din bloc sau când vine acasă. Cele mai multe persoane care locuiesc în imobilele de lângă Palat sunt obligate să se înregistreze pe nişte liste speciale şi să dea informaţii detaliate privind vizitatorii şi prietenii.

Toate aceste informaţii le-am primit aşadar în cursul dimineţii de 15 noiembrie de la Bucureşti. Ştim că în toate oraşele României la această oră situaţia este asemănătoare. Dictatura defilează în forţă pe străzile dezastrului, dar nu ca învingătoare. Dictatura aniversează Braşovul la rândul ei pentru că n-a uitat şi nu va uita niciodată lecţia Braşov. Starea de asediu pe care regimul a declarat-o de ani de zile poporului român s-a transformat însă, acum, în afara României, într-un bumerang. Opinia pu­blică internaţională, guverne, partide, parlamente, sindicate, ziare şi reviste, posturi de radio şi televi­ziune din întreaga lume denunţă această odioasă relicvă a terorismului de stat, care este ceauşismul. La ora încercărilor sale disperate de supravieţuire. Asistăm, de asemenea, la o mobilizare excepţională şi fără precedent a românilor din diaspora. Mii de români şi românce din toate colţurile lumii vor intra astă-seară în greva foamei pentru a se solidariza cu compatrioţii lor oprimaţi din ţară. În chiar aceste ore în peste 25 de oraşe ale lumii, din Europa, Ame­rica de Nord, America de Sud şi Australia au loc manifestaţii de protest în faţa ambasadelor RSR. Vom avea relatări în zilele următoare.

Dragi ascultători din ţară şi din străinătate. Ne este imposibil să transmitem toate apelurile şi mesajele românilor din exil, cu zecile în aceste zile, apeluri şi mesaje de protest împotriva dictaturii Ceauşescu, de solidaritate cu cei oprimaţi în ţară. Primim, de asemenea, mereu telefoane, din toate colţurile lumii, din partea unor români care-şi declară solidaritatea cu Dan Petrescu, Doina Cornea, Mircea Dinescu şi toţi ceilalţi opozanţi din ţară. Spaţiul rezervat acestei emisiuni a devenit mult prea zgârcit şi nedrept cu realitatea pe care, repet, ne este din păcate imposibil s-o mai cuprindem în dimensiunile ei multiple de acum.

La microfon, Emil Hurezeanu. În programul zilei Braşov veţi asculta un documentar al demon­stra­ţiei de la 15 noiembrie 1987. Întocmit pe baza re­la­tă­rilor unor participanţi la demonstraţie, a marto­rilor oculari, a mărturiilor româneşti şi străine despre ce anume s-a întâmplat la Braşov cu doi ani în urmă."
Arhiva Open Society (Budapesta), Institutul de Cercetare al Radio Europa Liberă, secţia română