x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Alimentaţia ştiinţifică în folosul sănătăţii

0
09 Dec 2009 - 00:00
Pe parcursul evoluţiei sale, specia umană şi-a creat un meta­bolism complex deservit de un echipament enzimatic foarte divers. Aceasta a făcut ca omul, mai mult decât alte fiinţe, să fie dependent de aportul de nutrienţi din mediul extern. Aşa se explică faptul că, mii de ani, biodisponibilităţile noastre alimentare au fost influenţate doar de factori climaterici şi geogra­fici. În ultimul secol însă, industrializarea a imprimat o componentă negativă alimentaţiei. Nu-i mai puţin adevărat că prelucrarea produselor alimentare are şi efectele sale favorabile ca: distrugerea microorganismelor, inactivarea unor enzime care produc degradări calitative şi nutriţionale, distrugerea componentelor antinutritive existente în hrană, înlesnirea proceselor de digestie şi altele.

Aşadar, nimeni nu neagă importanţa prelucrării industriale. Ceea ce impietează asupra calităţii alimentaţiei este superrafinarea unor produse, insistenţa de a le face mai atractive, ceea ce indirect le sărăceşte în componenţa de nutritivi. În alegerea alimentelor, consumatorul ştie foarte puţin despre trebuinţele sale organice şi adesea se lasă furat de anumite tentaţii alimentare. Pentru a răspunde solicitărilor "moderne", în toată lumea, industria alimentară şi-a orientat producţia spre un înalt grad de prelucrare: obţinând produse mai albe, mai limpezi, mai colorate, dar mai puţin nutritive şi chiar dezechilibrante. Astfel, suprarafinarea făinii face ca peste jumătate din conţinutul iniţial de vi­tamine şi săruri minerale să se elimine. Această situaţie are, desi­gur, ecou negativ asupra organismului uman, ştiind că mii de ani cerealele au fost principala sursă de vitamine din complexul B şi de vita­mina E, asigurând în principal aportul de macro şi microelemente. Preferinţa pentru dulciuri a creat o creştere a consumului de zahăr până la valori dezechilibrante. Se ştie însă că surplusul consumului de zahăr epuizează treptat organele producătoare de hormoni (pancreasul în special) şi indirect duce la obezitate, dislipidemii, diabet etc. Eliminarea celulozei din produsele alimentare, prin acelaşi procedeu al superrafinării, a dus în ultimii ani la o incidenţă crescută a bolilor digestive, la dereglarea metabolismului bilă-săruri minerale, la creşterea colesterolemiei şi la cancer de colon. Acelaşi procedeu al superrafinării a dus şi la dezechilibrul vitamino-glucidic, cu efecte ne­gative directe asupra fiziologiei celulei.

Rolul echilibrant revine consumului de legume şi de fructe care lângă celelalte alimente păstrează un perfect echilibru între vi­tamine şi glucide.
Prof. dr docent Iulian Mincu - Femeia, nr. 12/1989
Citeşte mai multe despre:   articolul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de