x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

File din noua cronică a Oltului

0
13 Iul 2009 - 00:00

Noua geografie fizică, economică, spirituală a localităţilor pe care le străbate Oltul ilustrează giganticul efort al oamenilor de a capta energiile dătătoare de lumină, de a-şi construi viaţa după idealurile şi normele evului socialist.



Căci ceea ce s-a înălţat pe Olt, ca şi în oricare colţ al patriei în anii socialismului, îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului, în epoca pe care cu mândrie patriotică o numim "Epoca Nicolae Ceauşescu", depăşeşte ca promptitudine tot ceea ce s-a înfăptuit în întreaga istorie multimilenară a acestor străvechi plaiuri româneşti.

Concepţia revoluţionară a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, generala sa clarviziune, vizitele de lucru, întâlnirile sale cu constructorii de pe şantiere, cu proiectanţii şi cu specialiştii au pus bazele noilor ctirorii ce definesc azi peisajul pe care Oltul îl străbate în curgerea sa neîncetată printre munţi, dealuri, oraşe şi câmpii, spre fluviul ce-l aşteaptă lângă Câmpia Libertăţii de la Islaz.

Apele sale au o forţă folositoare oamenilor. O ştiau cei din vechime, care i-au aşezat în cale nori şi pive. O ştiu energeticienii de azi, care au proiectat şi pus în lucrare hidrocentralele de pe cursul superior, mijlociu şi inferior al Oltului. Puterea instalată totală a lor va fi de 1.750 megawaţi (mai mult decât hidrocentralele româneşti de la Porţile de Fier I şi II). Au fost puse în funcţiune şi produc lumină zeci de hidrocentrale la Turnu, Gura Lotrului, Călimăneşti etc.

Lor li se vor adăuga în anii următori cele de pe cursul superior. Oltul, zăgăzuit de baraje, lacuri de acumulare, prduce lumină pentru marile obiective industriale, pentru zecile de mii de apartamente ctitorite în aceşti ani eroici. Începând de sus, râul-copil întâlneşte în calea sa primul oraş, reîntinerit cu totul, Miercurea-Ciuc, unde s-au ridicat în aceşti ani şi produc întreprinderea de tractoare, cea de lână pieptănată şi de tricotaje şi multe altele, realizând doar în 15 zile producţia industrială din 1965.

Apoi, la Sfântu-Gheorghe, zvelta capitală a judeţului Covasna, apele sale oglindesc tânăra platformă industrială a municipiului, întreprinderi de maşini, agregate şi subansamble auto, de aparataj electric auto şi materiale electrice, numeroase fabrici. Străbate Ţara Bârsei, spre Ţara Făgăraşului, unde Cetatea, străjuind de aproape 7 secole oraşul definit de Sadoveanu drept "cuibul străbunilor", cunoaşte ritmurile modernizării.

Oltul se îndreaptă, după ce lasă în urmă cele 5 şantiere hidroenergetice de la Voila, Vişica, Scorei, Arpaş şi Avrig, spre defileul-martor al luptelor pentru independenţă şi libertae, făcând un popas la Turnu Roşu, în apele lacului de acumulare şi apoi mereu generos, bucuros de întâlnirea cu fratele Lotru, coboară spre dulcele Râmnic al Vâlcei - curios să admire cupolele metalice ale Combinatului Chimic, ale Întreprinderii de Matriţe şi Piese Turnate din Fontă, ale celei de utilaj chimic, de textile neţesute etc.




Sărută podgoria Drăgăşanilor şi are surpriza de a vedea siluetele sondelor de la Foleşti şi Făureşti, care extrag şeste 1000 de tone de ţiţei pe zi, ceea ce a impus pe stema judeţului Vâlcea încă o emblemă (pe lângă cea a exploatării carbonifere din noul bazin Berbeşti-Alunu).

Mereu maiestuos, respirând în voie în lacurile de acumulare ale hidrocentralelor de la Streşeşti, Arceşti şi Slătioara, Oltul poposeşte la Slatina, cetatea aluminiului românesc, oraşul a cărui biografie contemporană este, de asemenea, emblematică pentru anii "Epocii Nicolae Ceauşescu". Ritmurile sale - care au permis creşterea producţiei industriale de 24 de ori faţă de 1965 şi care-l situează pe locul I pe ţară la aluminiu şi aliaje din aluminiu şi pe locul al doilea la indicatorii de productivitate a muncii - ne vorbesc despre dinamism, angajare, creativitate.

Cum altfel am putea defini performanţele celor care au moştenit de la vechea orânduire doar două mori şi o presă de ulei? Mărturiile arheologice găsite la cetatea Sprâncenata (sitată tot pe Olt) ne atestă preocuparea locuitorilor de pe cursul inferior al anticului Alutus de a prelucra metalele. De aici pâmă la ALRO, marca de prestigiu a aluminiului românesc, este un salt istoric posibil doar în condiţiile socialismului. (...)

În anii "Epocii Nicolae Ceauşescu", visurile capătă contur pe planşetele proiectanţilor, apoi încep să se transforme în realitate, şi constatăm aceasta la orice pas, urmând cursul râului Olt. Energiile apelor, pământului, soarelui şi vânturilor sunt puse în lucrare pentru om, pentru fericirea şi bunăstarea lui. Ele îmbogăţesc viaţa locuitorilor dăruiţi muncii cu noi împliniri, cu noi aspiraţii. Căci aceste ctitorii n-ar fi fost posibil să ia fiinţă şi să se producă fără investiţia de inteligenţă, fără implicarea oamenilor bine pregătiţi, cu o înaltă conştiinţă a rostului lor în accelerarea cursului istoriei, întru binele lor şi al generaţiilor ce vor veni.

Nu am amintit în această succintă excursie imaginară pe cursul Oltului numărul mare de şcoli, apartamente, magazine, spitale, aşezăminte de cultură - ce atestă grija pentru om, pentru satisfacerea nevoilor sale materiale şi spirituale - ridicate în anii de după Congresul al IX-lea în aşezările străbătuue de Olt. Toate aceste cifre, date, mărturii se adaugă zi de zi cronicii Oltului contemporan, pe care minunaţii constructori ai vieţii noi în România socialistă l-au ridicat în înaltele cote ale izbânzilor "Epocii Nicolae Ceauşescu".

• Octavia Treistar - Femeia, nr. 7/1989
Citeşte mai multe despre:   nicolae ceausescu,   articolul zilei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de