Laserul, în slujba vieţii

Necesitatea asigurării unor noi metode operatorii, din ce în ce mai complexe şi mai eficiente, a făcut ca încă de la apariţia dispo­zitivelor laser, atenţia biologilor şi medicilor să fie atrasă spre descoperirea modalităţilor prin care acest nou instrument capabil să asi­gure radiaţii optice de înaltă coerenţă, monocromaticitate, intensitate şi direcţionalitate, ar putea fi utilizat pentru elaborarea unor teh­nici medicale inedite, care să înlocuiască eficient unele dintre metodele convenţionale sau să deschidă noi posibilităţi instrumentale, ina­bor­dabile anterior de către chirurgie.

Dezvoltarea unor echipamente medicale laser specializate cu grad ridicat de adaptibi­litate şi manevrabilitate, capabile să răspundă într-o măsură cât mai adecvată actului terapeutic sau chirurgical, s-a dovedit încă de la în­ceput o pro­blemă tehnică de mare dificultate, atât datorită cerinţelor teh­nice impuse dispozitivelor laser (miniaturizare, grad ridicat de automa­ti­zare şi protecţie, înaltă fiabilitate etc.), cât şi datorită necesităţii cu­noaş­terii în detaliu a procesului de interacţie radiaţie laser ţesut biologic.

Acum, când primul bisturiu laser românesc Bilas-10 a devenit o prezenţă din ce în ce mai des întâlnită în clinicile bucureştene, când sute de pacienţi sunt trataţi anual prin proceduri chirurgicale cu laser în afecţiuni neurovasculare, oftalmologice şi ORL, când rezultatele ştiinţifice ale activităţii de cercetare în domeniul tehnicii laser şi medicale sunt prezentate şi audiate cu viu interes în prestigioase conferinţe de specia­litate din ţară şi străinătate (Tendinţe în Electronica Cuantică - Bucureşti 1988. A 7-a Conferinţă, Aplicaţiile laserelor în medicină - Los Angeles, 1989), am satisfacţia alături de colegii din secţia Laser - Institutul de fizică şi tehnologie a aparatelor cu radiaţii din Institutul Central de Fizică din Bucureşti, care au contribuit în mod direct la realizarea acestui produs de vârf: Dan Dumitraş, Petre Chiţac, George Bucur, Nicolae Comaniciu, Vasile Drăgănescu şi de unele reputate cadre medicale ce ne-au îndrumat paşii spre această direcţie aplicativă a laserilor, prof. dr Constantin Arseni şi prof. dr Mircea Olteanu, sau care îşi aduc o contribuţie permanentă la dezvoltarea tehnicilor chirurgicale laser: dr Leon Dănăili, dr Dorin Sarafoleanu, dr Benone Cârstoca, de a fi adus în sălile de operaţii din spitalele noastre o tehnică de ultimă oră în folosul medicinei, de a fi finalizat şi aplicat la scară socială o utilizare a laserelor de larg umanism ce contribuie la ocrotirea sănătăţii  şi vieţii oamenilor.

Tehnicile chirurgicale laser dezvoltate în ultimii ani în clinicile spitalelor "Gh. Mari­nescu", "Griviţa", "Spitalul Militar Central" etc., au demonstrat, alături de minuţioasele investigaţii anatomopatologice din laborator, că prin utilizarea laserului cu dioxid de carbon în actul chirurgical se asigură o chirurgie de înaltă sterilitate, fără contact, cu câmp ope­rator uscat, fără sângerare sau cu sângerare redusă, cu acces uşor în zone profunde şi de secţiuni mici, cu distrugerea minimă a ţesutului învecinat şi o vindecare rapidă cu complicaţii postoperatorii minime. Animaţi de rezultatele obţinute şi bucurându-ne de un sprijin larg din partea Comitetului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară, Ministerului Sănătăţii şi Academiei de Ştiinţe Medicale, în prezent suntem angajaţi în realizarea unor aparate chirurgicale cu laser de înaltă tehnicitate, BILAS-20 şi BILAS-100, ce vor contribui alături de BILAS-10, la extinderea potenţialului aplicativ al laserilor în medicina modernă.
Doru C.A. Duţu - Flacăra, nr. 15/1989