Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fiecare nou film semnat de Ion Manea este o incursiune în graţioasa lume a copilăriei. De la debutul cu încântătoarea pledoarie pentru nevoia de basm în timpurile moderne intitulată "Casa bunicilor", el nu a încetat să se apropie de universul clocotind de vise multicolore al celor mici, eroi, dar şi destinatari ai peliculelor sale de animaţie. Aflaţi la vârsta şotronului şi a desenelor de asfalt, eroii săi din "Aniversarea" sau "Coiful de hârtie" se confruntă de mici dileme morale, cu primele experienţe de viaţă care-i învaţă să deosebească binele de rău. În faţa acestor opţiuni nu lipsite de gravitate, deşi stârnesc surâsul adulţilor se află şi Maria, personajul principal din recenta premieră, purtând semnătura lui Ion Manea, "Balerina".
Episod al micii serii "Păţaniile Mariei", filmul este un basm modern în care miraculosul apare aproape firesc în plin cotidian şi intervine atunci când mica protagonistă tulbură ordinea lucrurilor. Maria este o fetiţă isteaţă şi curioasă, cu elanuri de generozitate şi intenţii bune, calităţi umbrite însă de plăcerea ei de a se grozăvi. Privind la televizor un spectacol de balet, ea admiră performanţele dansatoarei şi îşi propune să ajungă rapid prima balerină, convinsă că piruetele "nu-s mare lucru". Fără să stea prea mult pe gânduri, Maria se oferă să danseze la o serbare şcolară. Ca în fiecare episod, în momentul hotărâtor apar prietenii săi din "cutia fermecată". Paznicul, Magicianul şi Încurcă-lume, personajele fantastice care o ajută nu să capete luna de pe cer, ci să înveţe din propriile greşeli. Aşa se face că ei o încurajează să apară atunci când plânge pentru că s-a râs de stângăcia ei. Sfătuită de cei trei să exerseze, să trudească în fiecare zi la bară, fetiţa cea pistruiată şi nerăbdătoare reuşeşte până la urmă să execute cu graţie mult visatele piruete. Este o lecţie de răbdare pe care forma de basm fastuos desenta şi colorat o fac agreabilă destinatarilor peliculei, copiii. Inspirat creator de personaje, Ion Manea a impus prin această mică serie tipaje moderne.
Mizând pe efectul schimbării bruşte de cromatică, autorul marchează ingenios intruziunea fantasticului, sugerând uriaşele resurse de fantezie ale copilăriei. Aleasa ţinută grafică a peliculei îl situează pe regizor în rândurile celor care se străduiesc - şi nu degeaba - să folosească magnetismul desenului animat pentru a forma gustul micilor spectatori. Pentru a-i educa.
Dana Duma - Cinema, nr. 11/1989
