O semnificativă lecţie de istorie

Filmul "Drum de luptă şi biruinţă", letopiseţ al anilor 1944-1989, este un film-sinteză, o paralelă între trecut şi prezent. Contrapunctica invocare a unor secvenţe de arhivă şi a aceloraşi locuri şi obiective filmate în ambianţa lor actuală este de la sine grăitoare.

În centrul acestui mozaic de imagini despre chipul ţării în acest arc de timp stă evenimentul istoric de la 23 August 1944 şi astfel cei 45 de ani sunt văzuţi prin prisma Revoluţiei de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă, actul care a inaugurat o eră nouă în istoria patriei. Scene de arhivă atât de sugestive pentru anii 1940-1944 sunt readuse în faţa spectatorului, şi prin intemediul lor şi al unui montaj alert toată atmosfera dramatică a vremii reînvie, cu situaţia intrernaţională critică, cu ascensiunea fascismului în Europa, conflagraţia mondială şi consecinţele ei, cu forţarea intrării României într-un război nedrept, dar şi cu organizarea de către partidul Comunist Român a rezistenţei antifasciste şi răsturnarea dictaturii antonesciene.

O suită de cadre evocă principalele momente ale activităţii revoluţionare şi antifasciste a tovarăşului Nicolae Ceauşescu: procesul de la Braşov, anii de închisoare de la Doftana, participarea în cadrul Comitetului Naţional Antifascist. Este reliefat rolul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al tovarăşei Elena Ceauşescu în pregătirea manifestaţiei de la 1 Mai 1939.

Acest periplu istoric evidenţiază lupta eroică a poporului nostru pentru eliberarea de sub ocupaţie hitleristă, pentru eliberarea teritoriului răpit prin Dictatul fascist de la Viena şi alungarea horthyştilor din Ardealul samavolnic ocupat; se configurează ca un act de dreptate şi demnitate naţională, ca de altfel întreaga contribuţie a României la victoria totală asupra Germaniei hitleriste. Se perindă prin faţa ochilor noştri scene-document filmate de martori oculari, scene de un profund dramatism: bombardamentele aeriene germane suferite de Capitala ţării, luptele grele, sângeroase de pe front, mormintele ostaşilor români presărate pe alte pământuri decât ale patriei.

O secvenţă de o neobişnuită forţă emoţională fixează şi clipa victoriei, prin trecerea Armatei române pe sub Arcul de Triumf. Pentru ca apoi, filmul să ne readucă în memorie condiţiile grele ale României după distrugerile războiului. Apare astfel cu pregnanţă importanţa istorică a preluării puteri politice de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea sub conducerea Partidului Comunist Român. Aspecte fiundamentale din acei ani, cum ar fi primul guvern democratic, de la 6 Martie 1945, abolirea Monarhiei, proclamarea Republicii, naţionalizarea, cooperativizarea agriculturii, efortul de industrializare, vastul proces de alfabetizare capătă o vibraţie patetică.

Congresul al IX-lea, din vara lui 1965, moment de importanţă istorică şi politică, care a deschis o epocă nouă în activitatea partidului, în construcţia socialistă a ţării, devine, firesc, pivotul acestor rememorări. Realizatorii (Mihai Constantinescu, Sorin Stanciu, Şerban Comănescu, Eugen Preda, Cătălin Vago, Mihai Spătaru, Silvia Cusursuz, Gheorghe Ilarian) trec în revistă planurile şi programele de perspectivă, atât de determinante pentru dezvoltarea multilaterală şi în ritmuri înalte a ţării noastre: noua revoluţie tehnico-ştiinţifică, noua organizare teritorial-administrativă, noua revoluţie agrară, creşterea forţelor de producţie, dezvoltarea învăţământului, a ştiinţei, a culturii, participarea României la schimburile economice şi de cooperare internaţională.

Cadre filmate în marile centre industriale, în sate, în oraşe, în şcoli, instituţii de învăţământ superior, institute de cercetare ştinţifică, aşezăminte culturale evidenţiază uriaşul efort constructiv care, mai ales în ultimul sfert de secol, a transformat România într-un imens şantier. Aparatul de filmat înregistrează realizări de anvergură ca: noul centru civic al Capitalei, Transfăgărăşanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, platformele petroliere maritime, metroul bucureştean, amenajarea Râului Dâmboviţa, Canalul de pe Argeş, care va transforma Bucureştiul în port la marea Neagră.

Realizatorii reţin pe peliculă imagini-simbol pentru istoria contemporană a ţării: congresele, conferinţele şi alte momente cardinale ale activităţii partidului, vizitele de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu în marile obiective industriale, agricole, ştiinţifice, culturale.
Drum de luptă şi biruinţă - o semnificativă lecţie de istorie cu mijloacele percutante ale filmului.

    • Ludmila Patlanjoglu Cinema, nr. 9/1989