x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tineri artişti plastici

0
14 Dec 2009 - 00:00
Au expus recent la Galeriile "Arta" din Bacău, în "duo" - Maria Fejer (tapiserie0) şi Zoltan Fejer (gravură), urmaţi de Ovidiu Petca (serigrafie), toţi trei trecuţi prin clasele de specialitate ale Institutului clujean de arte plastice (promoţiile '87 şi '88). Hotărâţi pentru un dialog de substanţă cu vizibilul şi dispunând, în acest sens, de argumentul unei frumoase iniţieri în profil, aceşti tineri artişti îşi angajează crea­ţia pe linie moderată, cumpănind între fondul tradiţional de metode, formule, motive etc. şi experienţa în­drăz­neaţă, înnoitoare.

De la venirea la Bacău a Mariei Fejer, tapiseria, de atâta vreme "ma­rea absentă" la întâlnirile cu publicul nostru, a început să figureze constant în expoziţiile Filialei UAP. Cum însă expoziţiile nu sunt şi destinaţia finală a obiectelor de artătextilă, simezei trbuind să-i ia locul, cel puţin în principiu, peretele, zidul, etc. M. Fejer îşi gândeşte fiecare compoziţie având în vedere un anume spaţiu ambiental, umanizarea şi personalizarea lui. Pentru spaţiul citadin de astăzi, cu plastica lui copleşită de standarde, tipizare şi prefabricatye, tapiseriile ei propun iluzia naturii ("Copacul", "Peisaj", "Spaţială" etc.). Impregantă de sugestiile covorului tradiţional (în alegerea culorilor fibrelor, în jocul multiplu al acestora, în maniera stilizării ş.a), sensibilitatea artistei este suficient de flexibilă pentru experienţa "ieşirii" din bideimensional (care nu depăşeşte totuşi basorelieful textil ori folosirea unor elemente de pasmanterie obiş­nuite) sau pentru aventurări "abs­trac­ţioniste" în toată puterea cuvântului.

Un meditativ prin fire, om al mi­nuţiei, Zoltan Fejer abordează placa de gravură după un ritual care nu este altul decât cel al simplităţii şi firecului.

Motivele par să-şi împartă egal atenţia artistului, percepţia lui, vizibil anticalofilă, descoperind în fiecare un sâmbure de artisticitate, un necesar punct de plecare sau de sprijin ("Eclip­să", "Procesul vegetal", "Natură moar­tă", "Nud"). Fiind mai durând de or­di­nul principiilor (asociabile acelei mult invocate mentalităţi post-moderniste), decât de cel al mijloacelor, fără a lua în orice caz accente obsesive, modernitatea creaţiei lui Fejer poate fi surprinsă întretăind tradiţia, inclusiv realistă, a genului. Interiorizare până la limita ermetismului şi ancorare în social (proiectele de afiş cu temă pacifistă sau ecologistă), inspiraţie şi ela­borare, figurativism şi formă în sine, alb-begru şi policromie - iată catego­riile sub care îşi desfăşoară, tinereşte, căutările Fejer.

De un semnificativ efort de adaptare la necesităţi estetice şi de comunicare ale timpului nostru se arată pregătit şi Ovidiu Petea, al cărui nume a început, de asemenea, să fi­gu­reze în cataloagele unor prestigioase expoziţii republicane şi internaţio­nale. Vădind însă, pe seama prospe­ţimii intuiţiei, o atitudine mai degajată faţă de determinismul tehnic şi nepărăsind decât accidental terenul figurativului, discursul său îşi arată preferinţa pentru tonalităţi senine, exuberante. De un decorativism delicat, senzual şi integrându-şi o simbolistică transparentă, forma depă­şeşte în serigrafiile lui Petea simpla funcţie de reprezetare, deşteptând idei sau invitând la visare. Iar în legătură cu aceasta, încă o re­marcă necesară: Petca are harul iro­niei şi ironismul lui e apt de nuanţări multiple, de o distinsă spiritualitate ("Portret de familie", "Lesbos", "Ramses MCXIVV", "Afiş an­ti­răz­boi­nic", "Co­piii, mândria pă­rinţilor - pă­rin­ţii, lauda copiilor", etc.).
Costică I. Cucoş - Steagul Roşu, nr. 7.414/1989
Citeşte mai multe despre:   articolul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de