x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Articolul zilei Un concert de referinţă la Ateneul Român

Un concert de referinţă la Ateneul Român

01 Dec 2009   •   00:00

Există concerte bune şi foarte bune, există concerte interesante şi (din păcate) există şi concerte cu desăvârşire... neinteresante. Dar există şi concertele revelatoare: asupra unui talent, asupra unui fenomen mai general, asupra unei tendinţe. Pe această orbită mi s-a părut a fi situat recitalul susţinut de curând, la Ateneul Român, de mezzo-soprana Ruxandra Donose împreună cu pianistul Valeriu Rogarev.

Desigur, numele acestor doi tineri muzicieni nu sunt chiar noi şi calitatea acelei serii de lieduri n-a putut constitui, propriu-zis, o surpriză. Ruxandra Donose este una dintre vocile foarte frumoase apărute în anii din urmă, într-o generaţie care se anunţă a fi mi­nunată, voce egală în toate registrele, condusă cu siguranţă tehnică şi impecabilă muzicalitate. Pe marginea unui program meşteşugit conceput, s-ar putea comenta interpretarea fiecăruia dintre liedurile lui Enescu, Brahms, Faure, Debussy, subtil adecvată în stil şi caracter, s-ar putea sublinia calitatea pronunţării ori consensul expresiv realizat împreună cu Valeriu Rogacev, redutabil concertist, de data aceasta partener prezent cu discreţie, însă mereu interesant în esenţialul dialog al celor două entităţi ale liedului - melodia condusă de vers şi comentariul armonic.

Însă, dincolo de aspectele particulare ale acestei frumoase seri, calitatea celor doi tineri muzicieni, acum trecuţi din zona speranţelor în cea a certitudinilor, poate îndruma spre alte gânduri. De pildă, asupra capacităţii pedagogiei noastre muzicale de a trans­­forma potenţialităţile în realităţi, talentele în valori profesioniste autentice. Totodată, asupra viziunii largi, moderne, în care sunt modelate aceste talente, ca ele să poată aborda cu egală autoritate domeniile, stilurile, genurile diverse ale muzicii. De asemenea, asupra perspectivelor de înnoire interpretativă şi chiar repertorială, care li se deschid instituţiilor de spectacol şi de concert prin intrarea în arenă a "noului val" de interpreţi. În ultimă analiză asupra cadrului social, instituţional, care favorizează şi conduce spre toate aceste realizări.
Radu Gheciu - Informaţia Bucureştiului, nr. 11.224/1989

×
Subiecte în articol: articolul zilei