x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Din Arhiva CC al PCR Judeţul Argeş raportează: încheierea primei etape a lucrărilor de sistematizare, organizare şi modernizare a comunelor şi localităţilor, perfecţionării şi organizării unităţilor economice din agricultură, sistematizarea reţelelor energetice, drumuri şi te

Judeţul Argeş raportează: încheierea primei etape a lucrărilor de sistematizare, organizare şi modernizare a comunelor şi localităţilor, perfecţionării şi organizării unităţilor economice din agricultură, sistematizarea reţelelor energetice, drumuri şi te

08 Aug 2009   •   00:00



Un moment deosebit în dezvoltarea economico-socială a judeţului nostru l-a constituit organizarea administrativ terito­rială din anul 1968, acţiune revoluţionară iniţiată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a determinat la nivelul întregii ţări şi a fiecărei zone, dezvoltarea echilibrată şi armonioasă, o mai justă, raţională şi echitabilă repartizare a forţelor de producţie, creând condiţii corespunzătoare de muncă şi viaţă pentru toţi locuitorii. Ca urmare, industria este astăzi prezentă nu numai la Piteşti, ci şi la Câmpulung şi Curtea de Argeş, Costeşti, Topoloveni ca şi în numeroase comune. Schimbări pozitive au avut loc în însăşi reţeaua de localităţi, faţă de trei oraşe în 1968, în prezent dispunem de cinci oraşe, numărul locuitorilor din mediul urban ajungând la 38% faţă de 18% în 1968.

Puternica dezvoltare economică a făcut necesară şi posibilă, în aceşti ani, o vastă acţiune de construcţii de locuinţe şi edificii social-culturale. Au fost construite 85.000 de apartamente, din care 10.000 la sate, astfel că oraşe ca Piteştiul, Curtea de Argeş, localitatea Colibaşi ca şi multe altele, au fost practic reconstruite, şi-au schimbat din temelii înfăţişarea, oferind locuitorilor condiţii dintre cele mai bune de muncă şi viaţă, la nivelul epocii pe care o trăim. Creşterea veniturilor ţărănimii se reflectă şi în faptul că la sate au fost construite peste 30.000 de case noi. Pentru oamenii muncii au fost construite, de asemenea, numeroase spaţii comerciale, şcoli, dispensare, spitale, cămine culturale, creşe şi grădiniţe, dotări de gospodărie comunală şi locativă.
(...)

Pe baza acestor studii şi a dezbaterilor din adunările cetăţeneşti ce au avut loc în luna ianuarie s-a ajuns la concluzia că va fi bine ca din punct de vedere teritorial-administrativ judeţul nostru să cuprindă un municipiu, cinci oraşe, în loc de patru şi 81 de comune în loc de 94 existente în prezent. În acest fel considerăm că va creşte potenţialul economic al tuturor localităţilor şi în strânsă legătură cu aceasta se vor îmbunătăţi condiţiile de muncă şi viaţă a locuitorilor, se va asigura o dezvoltare mai bună a învăţământului, a activităţii de ocrotire a sănătăţii, a reţelei comerciale, de industrie mică şi prestări servicii.

Aşa cum sunt indicaţiile conducerii partidului, prin noua organizare vom ajunge la un volum de activitate economică de 50.000 de lei pe locuitor, dintre care mica producţie şi serviciile vor asigura 8.000 de lei. Printre alte efecte pozitive, apreciem că acest mod de organizare va asigura o mai mare stabilitate a forţei de muncă.

Pentru fiecare comună au fost elaborate schiţe şi detalii de sistematizare în care s-au prevăzut perimetrele construibile, înfiinţarea de unităţi şcolare, printre care şcoli generale de 10 ani, dispensare medicale, magazine, centre de cultură şi creaţie "Cântarea României". Acţionând în spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu au fost elaborate programe speciale privind dezvoltarea economico-socială a tuturor comunelor şi întărirea economico-financiară a unităţilor agricole. Au fost continuate în ritm susţinut lucrările prevăzute în domeniul înfăptuirii obiectivelor noii revoluţii agrare, de folosire raţională a fondului funciar, a sporirii potenţialului de producţie al pământului, de sacrifi­cări, afânări, amendamentări, irigaţii, de modernizarea zoo­teh­niei, legumiculturii, pomiculturii şi viticulturii. Pe baza potenţialului tehnic şi uman de care dispune agricultura Argeşului, sunt asi­gurate condiţii de a se realiza producţii de 35-40 de mii de lei la un hectar agricol, respectiv de peste 50.000 de lei la un hectar arabil. Pentru creşterea puterii economice a comunelor se vor înfiinţa în acest an 105 noi unităţi de mică industrie şi de prestări servicii, se vor construi 22 mori şi 11 brutării, în aşa fel încât până în anul 1990 toate comunele să dispună de astfel de dotări.

În scopul întăririi unităţilor agricole, al perfecţionării şi conducerii agriculturii, au fost stabilite măsuri de gruparea unor unităţi agricole în unităţi mai mari, cu suprafeţe corespunzătoare de teren, care să se preteze mai bine extinderii mecanizării, creşterii rentabilităţii şi eficienţei economice. Au fost stabilite măsuri pentru comasarea a 11 cooperative agricole de producţie - mici, cu o activitate slabă - astfel că au rămas 77 de cooperative agricole de producţie faţă de 88 existente, revenind astăzi o suprafaţă de 3.800 de hectare în medie pentru fiecare unitate. Totodată, prin comasarea unor ferme din cadrul întreprinderilor agricole de stat s-a propus să rămână 7 întreprinderi agricole de stat faţă de 8 în prezent.

În acelaşi spirit, al cuprinderii şi rezolvării mai bune a problemelor ridicate de realizarea planului în profil teritorial ne-am propus să îmbunătăţim şi organizarea consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste în scopul creşterii rolului acestora şi cuprinderii în activitatea de îndrumare şi coordonare a tuturor zonelor. În urma analizelor efectuate, a fost stabilit un număr de 16 consilii, urmă­rindu-se, în principal, creşterea suprafeţelor agricole şi a potenţialului economic, în concordanţă cu reorganizarea noilor comune, astfel încât acestea să devină puternice centre economice şi sociale. Suprafaţa medie de teren agricol ce revine unui consiliu este de 21.988 de hec­tare, iar cea arabilă de 11.725 de hectare.

Stabilirea localităţilor reşedinţă de consilii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste s-a făcut ţinându-se seama ca acestea să se afle în centrul de greutate al activităţilor agricole, să dispună de o bază economică, de o reţea de drumuri corespunzătoare, de toate dotările edilitare şi sociale, de condiţii pentru a se dezvolta ca localităţi urbane. Pentru consiliile unice din zonele de deal şi de munte, potrivit orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un rol însemnat revine celor 35 de asociaţii ale crescătorilor de animale şi ale pomicultorilor. Pentru ca acestea să-şi execute în condiţii cât mai bune atribuţiile, să constituie un sprijin şi un ajutor real pentru locuitorii din zonă, la dispoziţia lor se află 11 secţii de mecanizare a agriculturii dotate cu maşini şi utilaje specifice, se asigură sămânţă, material săditor, asistenţă zoo-veterinară, specialişti care să îndrume toate lucrările agricole. Vom acţiona mai mult pentru creşterea aportului acestor asociaţii la mai buna urmărire şi coordonare a producţiilor în gospodăriile populaţiei, la îndeplinirea programelor locale de autoaprovizionare şi de livrări la fondul de stat.

În fiecare localitate reşedinţă de consiliu unic agroindustrial de stat şi cooperatist s-a prevăzut a se construi câte un liceu, câte un spital cu 100-150 de paturi, cu maternitate, dispensar şi farmacie, un complex de cultură şi creaţie "Cântarea României", dotat cu bibliotecă, sală de cinematograf şi spaţii pentru alte activităţi culturale, băi publice, terenuri de sport. De precizat că până în 1995 sunt prevăzute a se amenaja 11 centre de cultură şi creaţie "Cântarea României", 6 licee industriale, 10 spitale, alte dotări edilitare şi sociale, spaţii comerciale şi de prestări servicii la parterul noilor blocuri, programele prevăzând construirea în mediul rural a unui număr corespunzător de apartamente.
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR Secţia Cancelarie, dos. nr. 21/1989

×
Subiecte în articol: din arhiva cc al pcr