Luptătorii palestinieni erau trataţi în spitalele militare româneşti

La 1 august 1989, Consiliul de Se­curitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care a prelungit cu încă şase luni mandatul Forţei Interimare a ONU în Liban (UNIFIL). Acesta expirase în ziua precedentă, iar "căştile albastre" trebuiau să-şi menţină poziţiile din sudul Libanului pentru a proteja taberele de refugiaţi palestinieni de un posibil atac al trupelor is­ra­e­li­ene aflate în regiunea respectivă.

Două zile mai târziu, au început, la Tunis, lucrările celui de-al V-lea Congres al Miş­cării de Eliberare Naţională Palestiniană "Al Fatah", principala componentă a Orga­ni­za­ţiei pentru Eliberarea Palestinei. în cursul dezbaterilor, participanţii şi-au ex­primat dorinţa de a continua lupta îm­potriva trupelor israeliene care staţionau în sudul Libanului.

Implicarea directă şi activă a lui Nicolae Ceauşescu în aplanarea conflictelor mi­li­tare din Orientul Mij­lo­ciu este binecunoscută.

Dis­cu­ţi­il­e oficiale pe care liderul ro­mân le-a avut în anii '70 cu Anwar El-Sadat şi Hafez al-Assad - preşedinţi ai Egiptului, respectiv Siriei - şi cu liderii politici is­raelieni au fost elogiate permament în zi­a­­rele publicate în România. Totodată, Nicolae Ceauşes­cu l-a sprijinit în repetate rânduri pe Yasser Arafat. La acea vreme, li­derul Organizaţiei pentru Eliberarea Pa­les­tinei avea ca obiective principale crearea unui stat palestinian în Orientul Mijlociu şi distrugerea Israelului.

În fosta arhivă a CC al PCR au fost des­coperite recent mai multe dovezi care atestă o colaborare extrem de strânsă între Nicolae Ceauşescu şi Yasser Arafat. De exem­plu, din documentul pe care îl edi­tăm mai jos rezultă faptul că generalul-colonel Vasile Milea a propus, iar preşedintele României a permis unui număr de 20 de luptători palestinieni, ră­niţi sau bolnavi, să vină în ţara noastră pentru tratament medical, în cursul anului 1989. Cheltuielile efectuate de spitalele militare din România cu oaspeţii respectivi au fost achitate prin Fondul de Solidaritate In­ter­na­ţi­o­na­lă. Acesta era alimentat cu sume pr­o­venite din taxele şi impozitele plătite de cetăţenii români, fără înştiinţarea acestora în legătură cu modul de cheltuire a ba­nului public.
Republica Socialistă România, Secret de serviciu
Ministerul Apărării Naţionale
Exemplarul nr. 1
Ministrul
Nr. S/M 2492 din 06.04.1989
Tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
Secretar general al Partidului Comunist Român,
Preşedintele Republicii Socialiste România
Ambasada Statului Palestina la Bu­cu­reşti a adresat Ministerului Apărării Na­ţi­o­nale rugămintea de a primi la tratament, în anul 1989, 20 răniţi sau bolnavi palestinieni, cu suportarea cheltuielilor de către partea română.
"Propunem şi respectuos Vă rugăm a aproba primirea şi tratarea, gratuit, în spitalele militare din ţara noastră, a răniţilor palestinieni, cu suportarea cheltuielilor de la Fondul de Solidaritate Internaţională.
Costul mediu de spitalizare pe zi (cazare, hrană, consultaţii, analize, tratament) pentru o persoană se estimează la 300 lei.
Ministerul Apărării Naţionale va lua măsurile ce se impun pentru respectarea prevederilor Decretului nr. 408/1985 privind apărarea secretului de stat.
Transportul internaţional va fi asigurat de partea palestiniană."
Ministerul Apărării Naţionale
General-colonel
(ss.) Vasile Milea
RD.578/03.04.1989
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Administrativ-Politică, dos. nr. 8/1989