Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conferinţa va avea loc la Budapesta – R.P. Ungară, în perioada 13-18 martie 1989.
I. Mandatul delegaţiei române la Conferinţa de la Budapesta:
1. Ordinea de zi a conferinţei.
Delegaţia să se asocieze propunerii grupurilor interparlamentare din ţările socialiste privind înscrierea pe ordinea de zi a conferinţei, ca punct suplimentar, a situaţiei din Orientul Mijlociu.
În cadrul dezbaterilor, delegaţia să înfăţişeze poziţia constantă şi fermă a României, demersurile susţinute ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a tuturor problemelor litigioase.
În acest context, să se releve atenţia deosebită acordată de preşedintele Republicii realizării unei soluţii globale, juste şi durabile în Orientul Mijlociu, care să ţină seama de interesele tuturor popoarelor din regiune, ale păcii în lume. Subliniind că Guvernul Român a recunoscut crearea statului palestinian independent – Palestina şi a salutat Declaraţia politică a Consiliului Naţional Palestinian, la sesiunea de la Alger din noiembrie 1988 – care deschide calea unei soluţionări juste a problemelor din zonă – delegaţia să evidenţieze necesitatea trecerii hotărâte la organizarea, sub egida ONU, a unei conferinţe internaţionale de pace în Orientul Mijlociu – propunere făcută de şeful statului român încă din 1978 – cu participarea tuturor celor interesaţi, care să ducă la instaurarea unei păci trainice, în măsură să asigure atât existenţa unui stat palestinian independent, cât şi a Israelului, a tuturor statelor din regiune.
2. Situaţia politică, economică şi socială în lume.
În intervenţia sa, în plenul conferinţei, delegaţia să acorde o atenţie deosebită dezarmării, relevând concepţia preşedintelui Republicii privind necesitatea abordării în mod unitar a acestei problematici într-o viziune globală, de ansamblu, potrivit căreia trebuie să se acţioneze pentru interzicerea şi eliminarea concomitentă a armelor nucleare, chimice şi a altor arme de distrugere în masă, pentru reducerea substanţială a armamentelor convenţionale, a efectivelor şi cheltuielilor militare.
Subliniind necesitatea renunţării la concepţia perimată a "descurajării nucleare", delegaţia să se pronunţe pentru intensificarea eforturilor parlamentelor, ale Uniunii Interparlamentare, în vederea încheierii în acest an a Tratatului dintre URSS şi SUA privind reducerea cu 50% a armelor nucleare strategice, va sublinia necesitatea interzicerii totale şi complete a experienţelor nucleare, încetării perfecţionării sau modernizării armelor nucleare, a oricăror acţiuni de militarizare a Cosmosului.
Toată delegaţia să prezinte poziţia şi acţiunile concrete ale României privind reducerea substanţială a armelor convenţionale, arătând că România a fost prima ţară care prin referendumul naţional din noiembrie 1986 a redus în mod unilateral armamentele convenţionale, efectivele şi cheltuielile sale militare. Va aprecia importanţa începerii la Viena a negocierilor pentru reducerea forţelor armate şi armamentelor din Europa şi adoptarea de noi măsuri de încredere şi securitate pe continent, care să ducă la realizarea reducerii substanţiale a armamentelor şi efectivelor militare, a unui echilibru militar la niveluri tot mai reduse.
În problema conflictelor, delegaţia să sublinieze acţiunile perseverente ale României pentru înlăturarea cu desăvârşire a forţei şi a ameninţării cu forţa în relaţiile internaţionale, pentru soluţionarea tuturor diferendelor numai pe calea tratativelor. Apreciind paşii realizaţi în 1988 în direcţia încetării unor conflicte armate existente în diferite zone ale lumii, delegaţia să evidenţieze imperativul intensificării eforturilor, inclusiv pe plan parlamentar, pentru reglementarea cât mai grabnică, prin tratative a stărilor conflictuale din lume.
Delegaţia să înfăţişeze propunerile constructive ale României în problemele subdezvoltării, inclusiv în ce priveşte soluţionarea problemei datoriei externe a ţărilor în curs de dezvoltare, instaurării noii ordini economice internaţionale, reliefând actualitatea propunerii României privind organizarea unei conferinţe internaţionale în cadrul ONU, cu participarea, în condiţii de deplină egalitate, a tuturor ţărilor, atât dezvoltate, cât şi în curs de dezvoltare, în vederea realizării unor acorduri corespunzătoare care să asigure lichidarea subdezvoltării şi realizarea unei noi ordini economice mondiale.
Delegaţia să aprecieze că marcarea Centenarului Uniunii Interparlamentare trebuie să determine o amplificare a acţiunilor parlamentare pe plan mondial şi regional, în direcţia afirmării noii gândiri politice, pentru asigurarea păcii, libertăţii şi progresului tuturor popoarelor.
3. Naţionalităţile.
Delegaţia să ilustreze modul concret şi profund democratic în care a fost soluţionată problema naţională în România, evidenţiind cadrul politico-juridic şi economico-social care asigură deplina egalitate în drepturi a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate sau origine etnică, condiţii materiale pentru participarea naţionalităţilor conlocuitoare la întreaga viaţă politică şi social-economică a ţării.
Delegaţia să sublinieze necesitatea ca parlamentele:
l să întreprindă măsuri pe plan naţional de natură să asigure egalitatea în drepturi pentru toţi cetăţenii, indiferent de naţionalitate, accesul la muncă, învăţătură, pregătire profesională, participarea lor la viaţa social-politică, în cadrul dezvoltării generale a fiecărei ţări;
l să promoveze raporturi armonioase între toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, rasă, religie, combătând orice teze de dezvoltare separată, de segregaţie sau discriminări pe criterii naţionale sau rasiale;
l să acţioneze cu hotărâre pentru a nu se admite pe teritoriile statelor acţiuni cu caracter şovinist, rasist, naţionalist, menite să ducă la învrăjbirea între popoare. În acest context, să se evidenţieze atenţia deosebită care trebuie acordată educării tineretului în spiritul înţelegerii, colaborării şi păcii.
4. Protecţia drepturilor copilului.
Delegaţia să înfăţişeze atenţia deosebită acordată de statul nostru creării celor mai favorabile condiţii pentru creşterea armonioasă şi educarea tinerei geneaţii.
Totodată, delegaţia să se pronunţe pentru sporirea preocupării parlamentelor faţă de problematica copilului, prin adoptarea unor programe naţionale în acest domeniu şi stimularea eforturilor internaţionale în vederea lichidării unor fenomene care afectează milioane de copii din întreaga lume: analfabetismul, subnutriţia, bolile, criminalitatea, drogurile.
Delegaţia să evidenţieze sprijinul acordat de România acţiunilor ONU în vederea elaborării unei convenţii internaţionale pentru protecţia copilului, care să fie supusă spre adoptare Adunării Generale a ONU în 1989.
5. La reuniunea deputatelor, care va aborda aspecte ale participării femeilor la procesul de luare a deciziilor în viaţa politică şi parlamentară şi ale familiei pe plan mondial, reprezentanta ţării noastre să releve condiţiile economico-sociale şi politice din România şi garanţiile juridice care permit afirmarea plenară a femeilor în toate domeniile de activitate, participarea lor activă la procesul de elaborare, adoptare şi înfăptuire a politicii interne şi externe a statului român, precum şi grija deosebită cu care este înconjurată familia în societatea noastră.
Înfăţişând participarea activă a femeilor din România la acţiunile mişcării mondiale a femeilor în sprijinul cauzei păcii şi colaborării internaţionale, să se sublinieze activitatea prodigioasă a Comitetului Naţional Român "Oamenii de ştiinţă şi pacea", condus de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu.
6. Decolonizarea
l Delegaţia să voteze în favoarea dreptului la autodeterminare a popoarelor din Guam, Insulele Virgine britanice şi americane, Tuyrks, Caicos, Monserrat, Bermude, Samoa americană, Guadelupa, Noua Caledonie, Reunion, Guyana franceză şi Martinica şi să sprijine cererile Madagascarului, Comorelor şi Mauriciului privind retrocedarea Insulelor Malgaşe, Mayotteşi Diego Garcia.
l În ceea ce priveşte Sahara Occidentală, în situaţia în care prevederile din rezoluţie nu vor întruni acordul părţilor implicate, delegaţia să nu participe la vot.
l Delegaţia să nu participe la vot în ceea ce priveşte Micronezia şi Porto Rico. Să se pronunţe împotriva discutării problemei decolonizării Timorului Oriental, întrucât acest teritoriu face parte integrantă din Indonezia, şi să nu participe la votul asupra unei eventuale rezoluţii în această problemă.
l În legătură cu Insulele Malvine, delegaţia să sprijine cererea Argentinei privind dreptul la suveranitate asupra insulelor, să nu participe la votul privind cererea Angliei în legătură cu autodeterminarea populaţiei de pe insulă şi să voteze în favoarea condamnării prezenţei trupelor militare britanice pe acest teritoriu.
II. Contacte
a. Delegaţia să solicite o întrevedere cu preşedintele Adunării de Stat a R. Ungare, cu care prilej să reafirme dorinţa părţii române de a dezvolta relaţii de prietenie şi de colaborare cu ţara vecină, în sprijinul înţelegerilor convenite la întâlnirea la nivel înalt de la Arad, subliniind necesitatea de a se pune capăt oricăror acţiuni care contravin promovării unor raporturi de conlucrare în spirit de deplină egalitate, de stimă şi respect reciproc.
Dacă partea ungară va reînnoi invitaţia ca o delegaţie a Marii Adunări Naţionale să facă o vizită de răspuns în R.P. Ungară, să se arate că partea română este gata să dea curs invitaţiei şi că aşteaptă o propunere concretă privind perioada vizitei.
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR – Secţia Cancelarie, dos. nr. 141/1989
