Raport asupra activităţii de control financiar-bancar în economia naţională în anul 1988

Activitatea organelor de control financiar-bancar s-a desfăşurat pe baza indicaţiilor şi orientărilor to­varăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la creştera eficienţei econo­mice în toate domeniile, aplicarea fermă a mecanismului economico-financiar de către întreprinderi, centrale şi ministere, urmărindu-se cu precădere; realizarea măsurilor stabilite pentru lichidarea pierderilor şi rentabilizarea produselor, identificându-se unele rezerve pentru creşterea veniturilor şi redu­cerea cheltuielilor; introducerea în circuitul productiv a stocurilor su­pranormative; întocmirea corectă a bugetelor de venituri şi cheltuieli; realizarea unor venituri în sumă de 1,4 miliarde lei cuvenite bugetului de stat din beneficii şi impozitul pe circulaţia mărfurilor; execuţia bu­getelor de venituri şi cheltuieli ale consiliilor populare judeţene; ur­mă­rirea aplicării Legii contractelor economice ş.a.

Cu toate acţiunile întreprinse, re­zultatele obţinute în domeniul reali­zării sarcinilor de creştere a efi­cien­ţei economice, îndeosebi în legătură cu reducerea cheltuielilor de producţie şi încadrarea în normativele economico-financiare, li­chi­darea pierderilor şi a stocurilor supranormative nu sunt pe măsura poten­ţia­lului tehnic, material şi uman de care dispune economia naţională. La această situaţie a contribuit şi faptul că organele financiare din unităţile economice, centrale, ministere, bănci şi Ministerul Finanţelor, nu au acţionat permanent şi cu toată fermitatea pentru aplicarea mecanismului economico-fianciar, a autogestiunii şi autofinanţării.

1. În anul 1988, un număr de 150 de întreprinderi din industrie, construcţii şi transporturi au înregistrat pierderi în sumă de 18,3 miliarde lei, cu 422 milioane lei mai puţin ca în anul precedent. Cele mai mari pierderi au avut unităţile din cadrul Ministerului Minelor (5,4 miliarde lei), Ministerul Industriei Chimice şi Petrochimice (5,3 miliarde lei), Mi­nisterul Industriei Mealurgice (2,4 miliarde lei), Ministerul Industriei Alimentare (2,2 miliarde lei), Ministerul Petrolului (1,1 miliarde lei) ş.a. În agricultură, un număr de 3987 unităţi de stat şi cooperatiste au înregistrat în anul 1988 pierderi în sumă de 34,3 miliarde lei, din care: 14,8 miliarde lei de către unităţile din subordinea Departamentului Agriculturii de Stat, 5,3 miliarde lei de staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi 11,8 miliarde lei de unităţile agricole cooperatiste.

Din analiza şi controlul efectuate de Curtea Superioară de Control Financiar, de organele financiare şi bancare asupra cauzelor nerealizării sarcinilor stabilite de Conducerea Superioară pentru rentabilizare, până cel mai târziu la finele lunii octombrie 1988, a tuturor produselor şi unităţilor economice, a rezultat că pierderile continuă să se menţină la un nivel ridicat, din cauza în principal: neîndeplinirii sarcinilor de producţie (fizică şi marfă), depăşirii consumurilor normate, nepunerii în funcţiune la termen a înregistrării de cheltuieli neeconomicoase, neac­ţionării pentru îndeplinirea şi aplicarea întocmai a cerinţelor mecanismului economico-financiar, participării uni­tă­­ţilor în care îşi desfă­şoară activitatea ş.a.

Pierderile care s-au înregistrat de către unele unităţi s-au datorat, de asemenea, neaplicării ferme a programelor de modernizare a producţiei, de creştere a productivităţii şi de reducere a costurilor, precum şi faptului că organele centrale tutelare, de planificare, de aprovi­zio­nare, fianciar-bancare şi de preţuri, consiliile de supraveghere economi­co-financiară nu au desfăşurat o activitate pe măsura cerinţelor im­puse de necesitatea lichidării pier­derilor şi rentabilizării tuturor produselor şi întreprinderilor.
În legătură cu activitatea de ren­tabilizare a tuturor produselor şi uni­tă­ţilor economice, Curtea a înaintat Conducerii Superioare un raport, cu unele propuneri de mă­suri, care au fost aprobate şi sunt în curs de aplicare în anul 1989.

2. Stocurile de materii prime şi materiale, producţie neterminată şi produse finite se menţin la un nivel ridicat, per total economie valoarea lor, la 31 decembrie 1988 fiind de 372 miliarde lei, în scădere faţă de finele anului 1987 cu numai 6,9 mi­liarde lei.
Stocurile supranormative (peste plan) din industrie şi construcţii la materii prime şi materiale, produse în curs de fabricaţie şi produse finite (cu destinaţie pentru intern şi export) existente la finele anului 1988 însumau 50,8 miliarde lei, în condiţiile în care au fost diminuate cu subnormative existente la alte unităţi în sumă de circa 17 miliarde lei. Cele mai mari stocuri supranormative sunt deţinute de întreprinderile din cadrul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini (27,2 miliarde lei), Ministerul Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţii (5,7 miliarde lei), Mi­nisterul Industriei Electrotehnice (5,3 miliarde lei), Ministerul Industriei Uşoare (3,1 miliarde lei) ş.a.

Având în vedere sarcina stabilită de Conducerea Superioară privind introducerea în circuitul economic, până la finele lunii august 1988, a tuturor stocurilor supranormative, Curtea, în colaborare cu organele financiar-bancare de planificare şi aprovizionare, a analizat şi controlat cum s-a îndeplinit această sar­cină, constatând că neintroducerea în circuitul economic a stocurilor supranormative s-a datorat în principal: preocupării insuficiente din partea conducerii unor întreprin­deri, centrale şi ministere tutelare pentru identificarea faptică a tutu­ror stocu­rilor supranormative cu pondere până la nivel de produs şi sortoti­po­dimensiuni; nestabilirii de măsuri concrete de utilizare sau va­lorificare şi de prevenire a formării de noi stocuri supranormative; ne­ur­măririi riguroase de către or­ga­nele de sinteză a realizării sarci­nilor stabilite.

S-a constatat că s-au efectuat noi aprovizionări cu materii prime şi materiale peste cele necesare. De exemplu: Combinatul Siderurgic Galaţi numai la 13 tipuri de mate­riale avea stocuri de 18 milioane lei şi a făcut noi aprovizionări de 9 mi­lioane lei, fără să fi avut consum; s-au lansat în producţie comenzi de timp îndelungat fără să se fi fina­lizat, de exemplu, 30 vagoane CFR clasa I lansate în fabricaţie de Întreprinderea de Vagoane Aad din 1985 şi pentru care s-au cheltuit 40 mi­lioane lei; s-au menţinut în stoc timp îndelungat produse semifa­bricate, de exemplu, 77 mii buc. piei de nutrie şi nurci în valoare de 48 mi­lioane lei la Întreprinderea de Blă­nuri "Vidra" Orăştie etc. Unele produse finite stau în stoc de timp îndelungat şi nu au desfacere asigurată, deoarece s-au realizat fără să fi avut comenzi ori contracte ferme la intern sau export, ca de exemplu: la Întreprinderea "Tractorul" Braşov, piese de schimb în valoare de 262 mil. lei fabricate pentru export în anii 1982-1984.

3. În activitatea de investiţii şi construcţii, organele băncilor specia­lizate au acordat sprijin beneficia­ri­lor, constructorilor şi proiectanţilor în realizarea planului de investiţii şi de punere în funcţiune şi utilizarea cu eficienţă a fondurilor de inves­tiţii. În acest scop, s-au identificat resurse suplimentare pentru finan­ţarea investiţiilor de 3,6 miliarde lei; s-au redus unele cheltuieli de inves­tiţii cu 1,7 miliarde lei; s-au identificat utilaje şi utilaje nefolosite din industrie de 3,2 miliarde lei, maşini şi utilaje agricole de 4,2 miliarde lei, stabilindu-se măsuri pentru readu­cerea lor în circuitul economic.

Cu toate acestea, în domeniul investiţiilor s-au menţinut o serie de lipsuri, îndosebi în legătură cu punerea în funcţiune la termenele stabilite a capacităţilor de producţie, realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi la unele capacităţi de producţie date în funcţiune în ultimii ani, care s-au datorat, în principal, unor titulari de investiţii, organizaţii de construcţii-montaj şi celor de proiectare, precum şi ac­ţiunii insuficiente a băncilor specializate. La finele anului 1988, a rămas nerealizat un volum de in­vestiţii de 11,6 miliarde lei; fondurile angajate în investiţii în curs şi neterminate au fost de 377 miliarde lei, din care cu termen de punere în funcţiune depăşite 161 miliarde lei; stocurile de utilaje cu montaj, deşi mai reduse faţă de anii anteriori, au fost de 11,8 miliarde de lei, din care cu durată de staţionare depăşită pe şantier de 8,5 miliarde lei; la 88 capacităţi de producţie industrială nu s-au atins principalii indicatori tenico-economici aprobaţi.

Din controlul efectuat de organele Curţii Superioare de Control Financiar la nouă obiective de investiţii, pentru care s-au cheltuit 26,0 mi­liarde lei, din cadrul industriei construcţiilor de maşini, industrial metalurgice, industriei chimice şi petro­chimice şi enegiei electrice, a rezultat că nerealizarea principalilor indicatori tehnico-econo­mici aprobaţi s-a datorat unor neajunsuri în organizarea producţiei, nerespectării teh­no­logiilor de fabricaţie, ceea ce s-a reflectat în nerealizarea unor importante cantităţi de producţie fizică şi marfă, precum şi a benefi­ciilor pla­nificate. De exem­plu:

– La întreprinderea de ţevi "Re­publica", după 4 ani de la data când trebuiau atinşi principalii indictori tehnico-economici aprobaţi la capa­citatea de 9.700 tone/an prăjini de foraj cu racorduri sudate şi de 13.000 tione/an ţevi de ex­tracţie, aceştia nu au fost realizaţi; produc­ţia fizică la prăjini de foraj a fost realizată între 28,1% şi 52,3% din capacitatea anuală, iar la ţevi de extracţie între 56,0% şi 65,6%, producţia fizică nerealizată fiind de 56.416 tone; faţă de prevederile de plan, nu s-a realizat un export de prăjini de foraj de 2.070 tone.

– La Întreprinderea electrocentrale Doiceşti au trecut 9 şi respectiv 5 ani de la punerea în funcţiune a grupurilor energetice nr. 7 şi 8 de câte 200 MW. Totuşi, la aceste gru­puri nu s-a realizat nici unul din indicatorii aprobaţi, deşi termenul aprobat era de 12 luni de la punerea lor în funcţiune. Ca urmare a nerealizării indicatorilor, nu s-au livrat economiei naţionale 7,2 milioane KW/h, s-au consumat peste preve­derile din documentaţie 1,3 mi­lioane tone combustibil convenţio­nal şi, faţă de un beneficiu de 3,1 mi­li­oane lei, s-au înregistrat pierderi de 843 milioane lei.

Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR – Secţia Cancelarie, dos. nr. 17/1989