x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sistematizarea României: judeţul Bihor

0
17 Sep 2009 - 00:00
Sistematizarea României: judeţul Bihor Gavril Vesa/


Raport cu privire la încheierea primei etape a lucrărilor de siste­matizare, organizare şi moderni­zare a comunelor şi localităţilor, perfecţionării şi organizăriiuni­tăţilor economice din agricultură, sistematizarea reţelelor energe­tice, drumuri şi telecomunicaţii.



I. Obiectul acţiunii de analiză a organizării administrativ-teritoriale a judeţului şi de perfecţionare a organizării unităţilor economice din agricultură în conformitate cu hotărârile Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale a partidului, orientările şi indicaţiile tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al partidului.

Potrivit principiilor, orientărilor şi indicaţiilor formulate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului în tezele din aprilie 1988, trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare de civi­lizaţie şi progres se va realiza o dată cu ridicarea nivelului de viaţă în toate localităţile ţării, având la bază obiectivele strategice şi hotărârile Congresului al XIII-lea şi a Confe­­rinţei Naţionale a partidului pri­vind ridicarea României în rândul ţărilor mediu dezvoltate pe baza dez­vol­tării intensive şi realizării unei noi calităţi în toate domeniile vieţii economico-sociale, aplicarea progra­melor de organizare şi mo­derni­zare, a principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinan­ţării în toate unităţile economice şi admi­nistrativ-teritoriale.

În context cu cele de mai sus, obiectul acţiunii de analiză a organizării administrativ-teritoriale a judeţului şi de perfecţionare a or­ganizării unităţilor economice din agricultură a avut în vedere să conducă la organizarea unor comune şi sate cu o bază economică puternică, capabile să folosească între­gul po­tenţial economic şi uman existent şi să asigure totodată con­diţii de viaţă mai bune locuitorilor din mediul rural.


1. Scurt bilanţ al marilor tran­sformări obţinute în dezvoltarea economico-socială a judeţului în pe­rioada 1965-1989 urmare a apli­cării politicii de repartizare raţio­nală a forţelor de producţie pe în­tregul te­ritoriu al ţării.

Punerea în aplicare a concepţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cre­tarul general al partidului, de îmbunătăţire permanentă a repartizării teritoriale a forţelor de producţie pe întregul teritoriu al ţării a condus la ridicarea judeţului nostru, a tuturor localităţilor concomitent cu valorificarea intensivă a pu­ternicei baze tehnico-materiale create şi asigurarea promovării în continuare a latu­rilor calitative ale dezvoltării economico-sociale în toate unităţile administrativ-teritoriale.

Remarcabilele realizări obţinute în cei peste 23 de ani de profunde transformări şi permanente în­noiri în viaţa economico-socială a întregii ţări se reflectă şi în economia ju­deţului nostru, caracterizată pentru această perioadă printr-un ritm de creştere a producţiei industriale de 7,5 ori faţă de 1965, a producţiei agricole de 2,7 ori faţă de aceeaşi pe­rioadă; fondurile fixe productive au ajuns la un nivel de peste 70 mi­liarde de lei, determinând un volum de activitate economică de 95.000 de lei pe locuitor.
În perioada 1965-1988 s-au rea­lizat în judeţ peste 63.400 de apartamente din fondurile şi cu sprijinul statului.

Alături de locuinţe s-au dat în folosinţă obiective social-culturale, printre care: spitalul de copii, spitalul judeţean cu 700 de paturi şi policlinică, spitalul cu 250 de paturi şi policlinică la Salonta, Casa Ştiinţei şi Tehnicii pentru tineret, săli de sport în Oradea şi oraş Dr Petru Groza, cinematografe şi cămine cultu­rale în multe localităţi ale ju­de­ţului, precum şi peste 5.800 de locuri în creşe şi în grădiniţe; în prezent, există peste 3.700 de săli de clasă în unităţi şcolare moderne.

Ca urmare a procesului de industrializare, precum şi de dotare so­cial-culturală, au cunoscut o dezvol­­tare puternică toate localităţile ur­bane. În această perioadă, nu­mă­­rul oraşelor din judeţul nostru a crescut de la 5 la 7, iar ponderea populaţiei urbane atinge în prezent 45,5%, cu 1,9 ori mai mult faţă de anul 1965.


2. Fundamentarea necesităţii îmbunătăţirii organizării administrativ-teritoriale a judeţului în con­diţiile trecerii la dezvoltarea intensivă a întregii economii şi aplicării principiilor socialiste ale autoconducerii, autogestiunii, autofinanţării tuturor unităţilor administrativ-teritoriale.

Pe baza orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, şi în judeţul nostru a avut loc o analiză aprofundată a structurii reţelei de localităţi şi comune, precum şi a unităţilor economice din agricultură, urmărin­du-se folosirea mai bună a potenţialului economic existent, a bazelor de producţie create, creşterea capacităţii fiecărei unităţi economice administrativ-teritoriale, prin comasarea unităţilor mici şi dispersate în teritoriu fără posibilităţi de dezvoltare, utilizarea tuturor resurselor de muncă prin dezvoltarea unor activităţi de mică industrie, unităţi meş­teşugăreşti şi artizanale, exploatări miniere, ca­riere, balastiere, prelucrarea tutu­ror resurselor locale, precum şi prin extinderea unor unităţi existente care să asigure baza ridicării nivelului de viaţă a populaţiei din comune şi sate.

Analiza făcută a ţinut seama de obligativitatea înscrierii întregii activităţi economico-sociale a co­munelor în principiile socialiste ale autoconducerii, autofinanţării şi autogestiunii.

La stabilirea teritoriului administrativ al co­munelor au pornit de la necesitatea creării unor unităţi admi­nistrativ-teritoriale echilibrate din punct de vedere al potenţialului economic, în strânsă legătură cu su­pra­faţa din agricultură, popu­laţia şi forţa de muncă necesară pentru toate acti­vităţile din teritoriu, asigurând realizarea unui volum total de activitate economică de cel puţin 30.000 de lei/locuitor/an.

În alegerea reşedinţei de comună am avut în vedere mărimea populaţiei, existenţa unor obiective economice şi perspectivele dezvoltării lor, situarea satului în centrul de greutate, asigurarea căilor de circulaţie şi legături fluente cu celelalte sate, existenţa unui nivel ridicat de dotare social-culturală şi comercială, precum şi influenţa istorică şi social-politică a teritoriului.
3. Sinteza propunerilor de organizare administrativ-teritorială. Prezentarea îmbunătăţirilor aduse or­ganizării comunelor şi satelor şi sa­tisfacerea în acest fel într-o mă­sură mai mare a accesului popu­laţiei la principalele dotări ale comunei.

Având la bază criteriile enume­rate mai sus, precum şi satisfacerea într-o măsură mai mare a accesului populaţiei la principalele dotări ale comunei, în urma analizei aprofundate  efectuate în teritoriu pe zone geografice s-a stabilit menţinerea unui număr de 74 comune, faţă de 87 existente, urmând ca 12 co­mune să fie comasate cu comunele adiacente cu potenţial economic mai ridicat, iar comuna Valea lui Mihai a fost propusă să devină oraş agroindus­trial.

În baza noilor propuneri de organizare a terito­riului şi localităţilor, au rezultat următorii indicatori:
Situaţia existentă / Situaţia propusă:
- populaţia medie pe comună - locuitori: 4.128 / 4.700
- suprafaţa administrativă medie pe comună - ha: 8.007 / 9.309
- suprafaţa agricolă medie pe comună - ha: 5.262 / 6.109

Astfel, informăm că am analizat în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului, organizarea şi sistematizarea comunelor şi satelor, rezultând în urma anali­zei 324 de sate, 6 localităţi componente ale oraşelor, 15 cătune cu posibilităţi de dezvoltare, 60 de cătune fără posibilităţi de dezvoltare şi 44 de sate care se comasează ca vetre cu satele adiacente mai mari.

În propunerile privind sistematizarea şi per­fecţionarea organizării localităţilor, din cele 448 de lo­ca­­lităţi rurale existente, din care 13 localităţi componente ale oraşelor, rămân 405 localităţi, din care 6 localităţi componente ale oraşelor. Cele 405 lo­calităţi sunt împărţite astfel: 324 de sate, din care 4 aparţinătoare de oraşe, 6 localităţi componente ale oraşelor şi 15 cătune, toate cu perimetru construibil, percum şi 60 de cătune, din care 2 la oraşe fără perimetru construibil.


4. Prezentarea principalelor obiec­tive ale programelor speciale elaborate pentru dezvoltarea în continuare a comunelor.
Ca urmare a indicaţiilor date în vederea dez­voltării în continuare economico-socială a celor 74 de co­mune, Biroul Comitetului Judeţean de Partid împreună cu Comitetul Executiv al Consiliului Popular ju­deţean au adoptat o seamă de programe speciale privind realizarea în comunele judeţului a unor pro­ducţii agricole vegetale şi animale la nivelul cerinţelor noii revoluţii agrare, a unor mori prestatoare de servicii, brutării, dispensare medicale, case de naşteri, şcoli generale de 10 ani, centre de cultură şi creaţie "Cântarea României", precum şi unităţi comerciale şi de prestări de servicii.

În anul 1989, producţia agricolă vegetală este pla­nificată să crească cu 4%, iar producţia animalieră - cu 1,5% faţă de anul 1988; pe principalele culturi, creşterea urmează a fi de 156,7% la grâu şi secară, de 152% la porumb şi sorg boabe, de 3,15% la cartofi, de 156,7% la legume de câmp, iar la efectivele de animale creşterea va fi de 102% la bovine, de 104,4% la ovine şi caprine.

Pe ansamblul judeţului, industria mică va spori cu 6,7%, ceea ce va permite ca producţia marfă industrială să ajungă la 6.943 de lei/locuitor faţă de 4.894 de lei/locuitor realizată în 1985, iar prestările de servicii pentru populaţie vor creşte cu 12,5%, ceea ce va permite ca valoarea prestaţiilor pentu populaţie să sporească de la 1.970 de lei/locuitor realizaţi în 1985 la 3.190 de lei/locuitor în anul 1989.
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Cancelarie, dos. nr. 21/1989
Citeşte mai multe despre:   din arhiva cc al pcr

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de