x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sistematizarea României: judeţul Bistriţa-Năsăud

0
18 Sep 2009 - 00:00

Raport cu privire la încheierea primei etape a lucrărilor de sistematizare, organizare şi mo­dernizare a comunelor şi lo­ca­lităţilor, perfec­ţionării şi organizării uni­tăţilor economice din agricultură, sistematizarea re­ţe­lelor energetice, drumuri şi telecomunicaţii.



În procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră, s-au obţinut realizări importante, de profundă originalitate, pe linia aplicării politicii de repartizare raţională, echilibrată a forţelor de producţie, care au la bază iniţiativa şi aportul determinant al secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

Înfăptuirea politicii partidului, de sistematizare şi dezvoltare a loca­lităţilor, în scopul folosirii în con­diţii mai bune a fondului funciar, creşterii gradului de valori­ficare a resurselor materiale şi umane existente, ridicarea nivelului de civili­zaţie şi confort în toate localităţile, a reprezentat un impe­rativ major pen­tru Consiliul popular al jude­ţului Bistriţa-Năsăud şi s-a desfă­şurat în baza obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al PCR, Confe­rinţa Naţională a partidului, a orientărilor şi indicaţiilor tovară­şului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al partidului.

1. Remarcabilele realizări ob­ţi­nute în cei 23 de ani de profunde transformări şi permanente în­noiri în viaţa economico-socială a în­tregii ţări se reflectă şi în economia ju­de­ţului nostru. Numai în perioada care a trecut de la reorganizarea ad­mi­nistrativă teritorială a ţării, pro­duc­ţia industrială a ju­deţului a spo­rit de 14,5 ori, pro­ducţia agricolă de 2,6 ori, s-au construit numai din fon­durile statului peste 25,5 mii locuinţe; au fost create 30.765 noi locuri de muncă, au fost date în folosinţă 367 săli de clasă, 3.608 locuri în internate, 1.260 paturi în spitale, 47 dispensare, a sporit de 5,6 ori populaţia din me­diul urban.

Prin materializarea unui volum de investiţii de peste 30 miliarde lei au fost puse temeliile industria­lizării, creându-se 34 de unităţi am­plasate în puternicile plat­forme ale Bistriţei, Becleanului, Năsăudului, în Sângeorz-Băi, Rod­na, Prundu Bârgăului, Lechinţa, Re­bri­şoara şi alte localităţi.

În modernele obiective şi capacităţi de pro­ducţie realizate în judeţul nostru, precum şi în celelalte sectoare îşi desfăşoară activitatea un număr de 87.200 oameni ai muncii, putându-se afirma că dispunem de un tânăr şi puternic detaşament al clasei muncitoare, care, în strânsă unitate cu ţărănimea muncitoare, cu intelectualitatea, acţionează cu pricepere şi hărnicie pentru înfăptuirea hotărârilor de partid şi de stat, a minunatelor programe de organizare şi echipare tehbnico-edilitară a judeţului şi localităţilor.

În conformitate cu politica partidului, de repartizare raţională a forţelor de producţie, agricultura s-a dezvoltat în raport cu baza tehnico-materială creată, pentru aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autoaprovizionării, urmă­rin­du-se ridicarea permanentă a acesteia la cerinţele conferite de rolul ei de a doua ramură a economiei naţionale, realizarea noii revoluţii agrare, transformarea generală a felului de a trăi, munci şi gândi al ţărănimii.

Eforturile de investiţii făcute în agricultură au condus la o apropiere treptată a zonelor ţării în ce priveşte gradul de mecanizare a lucrărilor agricole. Dispunem azi în judeţ de 2.038 tractoare, revenind în medie 146 ha suprafaţă agricolă/tractor, peste 780% din activităţile agricole reali­zându-se mecanizat.

Ca urmare a procesului de industrializare, precum şi dotare social-culturală, au cunoscut o dezvoltare puternică toate localităţile urbane, municipiul Bistriţa, oraşele Beclean, Năsăud şi Sângeorz-Băi, având în prezent un număr de
13 mii locuitori, ceea ce reprezintă 34% din populaţia judeţului.


2. Potrivit tezelor, principiilor şi orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în Tezele din aprilie, trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare, de civilizaţie şi progres se va realiza o dată cu ridicarea nivelului de viaţă în toate localităţile, având la bază obiectivele strategice şi Hotărârile Congresului al XIII-lea al partidului privind ridicarea României în rândul ţărilor mediu dezvoltate pe baza dezvoltării intensive şi realizării unei noi calităţi în toate domeniile vieţii economico-so­ciale, aplicarea programelor de organizare, a principiilor autoconducerii, autogestiunii şi au­to­finanţării în toate unităţile economice şi ad­mi­nistrativ-teritoriale.

Urmare orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, şi în judeţul nostru a avut loc o analiză aprofundată a structurii reţelei de comune şi localităţi, precum şi a unităţilor economice din agricultură, urmărindu-se folosirea mai bună a potenţialului economic existent, a bazelor de producţie create, creşterea capacităţii fiecărei unităţi econo­mice şi administrativ-teritoriale, prin comasarea unităţilor mici, fără posibilităţi de dezvoltare, utilizarea tuturor resurselor de muncă prin dezvoltarea unor activităţi de mică industrie, prelucrarea resurselor locale, precum şi prin extinderea unor unităţi existente, care să asigure bazele ridicării nivelului de viaţă al populaţiei din comune şi sate.
3. Preocupările în domeniul sistematizării au pornit, în mod firesc, de la necesitatea creării unor unităţi administrativ-teritoriale puternice, echilibrate din punct de vedere economic, al dotărilor social-culturale, în strânsă legătură cu suprafaţa agricolă, populaţia şi forţa de muncă necesară, pentru toate activităţile din teritoriu.

Pentru punerea în aplicare a sarcinilor şi orien­tărilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, în domeniul sistematizării teritoriului şi localităţilor, Consiliul popular judeţean Bistriţa-Năsăud, în baza studiilor şi a consultării tuturor consiliilor şi satelor în sesiunea ordinară din 31 ianuarie 1989, a adoptat măsuri menite să creeze cadrul favorabil dezvoltării în ritmurile şi proporţiile prevăzute în documentele Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale parti­dului.

Măsurile adoptate asigură ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al tuturor locuitorilor judeţului.
În ceea ce priveşte organizarea comunelor, prin reducerea numărului acestora cu 7 şi înfiinţarea uneia noi, astfel ca pe ansamblul judeţului să se dezvolte în viitor 47 de comune, faţă de 53 în prezent, s-a urmărit creşterea potenţialului lor economic, precum şi satisfacerea într-o mai mare măsură a accesului populaţiei la principalele dotări ale comunei.

Au fost, de asemenea, stabilite satele din componenţa comunelor cu posibilităţi de dezvoltare în viitor, funcţie de condiţiile de relief, căi de comunicaţie, necesitatea concentrării forţei de muncă, valorificarea potenţialului productiv al terenului şi a resurselor locale, ţinându-se seama, totodată, şi de noua împărţire pe comune.

În ceea ce priveşte echiparea cu dotări social-culturale a teritoriului, în urma indicaţiilor pri­mite şi a programelor stabilite s-a urmărit asigurarea cu dotări a centrelor de comună şi a fiecărei localităţi reşedinţă de Consiliu Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist.
În prezent, în judeţul Bistriţa-Năsăud func­ţionează un număr de 551 unităţi de învăţământ. Dintre acestea, în comune fiinţează un număr de 60 de şcoli de 10 ani.

În conformitate cu programele stabilite, urmează ca, începând cu 1990, să se înfiinţeze încă 15 şcoli de 10 ani, astfel încât această formă de învăţământ să fie generalizată la nivelul comunelor.

În Consiliile Unice Agroindustriale, în prezent funcţionează un număr de 3 licee cu profil agroindustrial, însumând 52 săli de clasă.
Urmează ca, începând cu 1990, folosind capa­cităţile existente şi prin extinderea sau completarea acestora, să se înfiinţeze un număr de
7 licee agroindustriale, cu un total de 60 săli de clasă, astfel încât în fiecare Consiliu Unic Agroindustrial să funcţioneze câte un liceu.
Din totalul de 47 de centre de cultură şi creaţie "Cântarea României" existente în centrele de comună, un număr de 28 funcţionează în localuri corespunzătoare. Urmează ca, începând cu 1990, prin completarea capacităţilor existente şi îm­bunătăţirea dotărilor aferente, prin înfiinţarea a 19 noi centre de cultură şi creaţie să se asigure funcţionarea, în bune condiţii, a câte unui astfel de obiectiv în fiecare centru de comună.

La nivelul localităţilor reşedinţă de Consiliu Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist, prin completarea numărului de 5 centre de cultură şi creaţie "Cântarea României", funcţionând în prezent în clădiri corespunzătoare, cu 5 noi obiective se va asigura, începând cu 1990, funcţionarea în fiecare Consiliu Unic Agroindustrial, la nivelele de capacitate şi dotare corespunzătoare, a câte unui astfel de obiectiv.

În toate comunele este asigurată asistenţa me­dicală, prin reţeaua de dispensare şi case de naşteri existente. Urmează ca, prin reamenajarea sau extinderea clădirilor existente şi construcţii noi, să se îmbunătăţească condiţiile de asistenţă me­dicală la 30 de dispensare şi 34 de case de naşteri. În comunele mari vor funcţiona câte 2 dispensare.

La nivelul localităţilor reşedinţă de Consilii Unice Agroindustriale de Stat şi Cooperatiste fiinţează în clădiri corespunzătoare un număr de 4 dispensare şi 5 case de naşteri. Urmează ca până în 1995 să funcţioneze în fiecare câte un spital cu 50-150 paturi.

În conformitate cu programele stabilite, în cele 10 localităţi reşedinţă de Consilii Unice Agroindustriale se vor construi în prima etapă 60 de săli de clasă, 4 dispensare, un centru de cultură şi creaţie "Cântarea României".
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Cancelarie, dos. nr. 21/1989
Citeşte mai multe despre:   din arhiva cc al pcr

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de