Comuniştii est-germani au deschis robinetul liberalizării

Nota Ambasadei României la Berlin
Către Ministerul Afacerilor Externe
To­varăşului Constantin Oancea, adjunct al mi­nistrului,

În convorbirea avută cu adjunctul ministrului MAE, Ernst Krabatschi, acesta mi-a relatat că, după adoptarea declaraţiei Biroului Politic, apărută în presa locală la 12.10 a.c., primele măsuri concrete care se vor lua se referă la călătoriile cetăţenilor în străinătate, în sensul liberalizării lor în continure, şi la schimbarea orientării mijloacelor de informare. În acest al doilea domeniu, în ultimele zile a început o evoluţie specta­culoasă. La televiziune au început să fie reproduse interviuri cu cetăţeni din toate păturile populaţiei, care conţin referiri critice inclusiv la adresa politicii partidului, respectiv prezentarea deschisă a unor deziderate (îmbunătăţirea aprovizionării în provincie, participarea reală a cetăţenilor la luarea deciziilor etc.).

De la ziarişti, relaţii apropiate ale ambasadei, am aflat că există indicaţia ca la radio şi televiziune să se reproducă interviuri spontane referitoare la toate problemele care-i preocupă pe cetăţeni, fără să li se su­gereze teme şi răspunsuri, ca până acum. Se popula­rizează în continuare rezultatele bune din economie, dar într-o viziune realistă, echilibrată. Presa a început să publice rezoluţii şi declaraţii ale unor organizaţii - unele dintre aceste fiind redactate şi trimise condu­cerii PSUG înainte de 7 octombrie (Ambasada a informat despre declaraţiile scriitorilor, pictorilor etc.). În declaraţia prezidiului Academiei de Arte se arată, prin­tre altele; "Experienţele cotidiene ale cetăţenilor determină opinia publică în ţara noastră, iar aceasta se află destul de des în contradicţie cu opinia publicată. Această contradicţie trebuie rezolvată printr-o nouă înţelegere a utilizării mijloacelor de informare, prin care să se depăşească o ritualizare a limbajului politic".

În majoritatea rezoluţiilor, se cere o renunţare la "tutelarea cetăţenilor" şi dreptul acestora de a participa direct la discutarea tuturor problemelor ţării. Partenerii din RDG ne-au spus că această deschidere în politica informaţională se va face treptat şi este ireversibilă. Se doreşte, ca astfel, să fie readusă populaţia spre mijloacele de informare, la care să aibă realmente acces, şi să fie scoasă din cluburile şi cercurile protestatarilor.
Gheorghe Caranfil
Comunicarea Ambasadei Ro­mâ­niei la Budapesta
Către Ministerul Afacerilor Ex­ter­ne
Tovarăşului Constantin Oancea,
Vă informăm că, la 11.10.89, a avut loc prima şedinţă a prezidiului PSU, care a abordat următoarele pro­bleme:
1. Potrivit celor aprobate la congres, până la 31.10.89 toţi membrii PMSU trebuie să decidă dacă intră sau nu în PSU, pe bază de semnătură. Până la 10.11.89 se vor constitui organizaţiile de bază, în funcţie de numărul de membri de partid care vor rezulta din reînscriere. Până la sfârşitul lunii decembrie a.c. ar urma să aibă loc conferinţele de constituire a organelor locale de partid (judeţene, orăşeneşti şi comunale). Activiştii de profesie, din aparatul central, trebuie să-şi exprime adeziunea de a intra sau nu în PSU, până la 20.10. a.c. Până la 15.11. '89 urmează să se reorganizeze aparatul central al partidului.

Referitor la gărzile muncitoreşti, faţă de care la congres s-au exprimat păreri controversate (pentru menţinere sau desfiinţare), s-a stabilit ca PSU să sprijine Guvernul în transformarea lor într-un organism neînarmat, cu misiuni de a participa la înlăturarea urmărilor unor calamităţi (inundaţii, cutremure etc.). În această nouă formă, vor fi încadrate în Ministerul Forţelor Armate. Privind averea partidului, s-a hotărât ca bunurile mobile şi imobile de care PSU nu are nevoie să fie predate organelor administraţiei de stat pentru folosire în scopuri publice.

Colaborarea cu sindicatele urmează să fie stabilită printr-un document al PSU care va fi dat publicităţii. Acelaşi lucru a fost stabilit şi în privinţa autocondu­cerii, aspect ridicat la congres de unii delegaţi.

S-a hotărât crearea unei secţii muncitoreşti în structura PSU. Referitor la relaţiile externe, s-a precizat că partidul va promova relaţii strânse cu partidele socia­liste, social-democrate şi comuniste din ţările socia­liste prietene, care vor fi informate şi asupra lucrărilor şi rezultatelor congresului.

În momentul de faţă, în aparatul central de partid şi al organelor locale se constată o derută, legată de viitorul acivităţii acestora. Această situaţie se resimte şi în aparatul de stat, din care fac parte mulţi membri de partid. În aceste zile, nici cadrele de conducere din ministere şi instituţii centrale nu se angajează în luarea unor decizii, fiind vizibilă o stare de aşteptare.
Traian Pop
Raportul Ambasadei României la Bu­dapesta
Către Ministerul Afacerilor Ex­ter­ne
Tovarăşului Ioan Totu, Tovarăşului Constantin Oancea,
Din contactele avute în aceste zile cu factori de răspundere din aparatul de partid şi de stat, precum şi din rândul Corpului Diplomatic, se desprinde concluzia generală că recentul congres al PSU nu a reuşit să dea răspuns problemelor vitale ale societăţii ungare şi, de altfel, nici nu s-a urmărit acest lucru.

Se constată o discrepanţă flagrantă între reven­dicările pe care le-au ridicat o mare parte dintre delegaţi şi conţinutul documentelor adoptate (statutul şi programul). Din acest punct de vedere, delegaţii au rămas cu sentimentul că partidul i-a păcălit. Există o criză generală a neîncrederii. Vorbitorii au evidenţiat că se fac promisiuni fără acoperire, care nu schimbă nimic în viaţa muncitorilor.

S-a cerut un program clar, în care dezvoltarea economică să aibă un loc central, pentru învingerea sărăciei. A fost criticată politica de privatizare a proprietăţii de stat. Modernizarea nu trebuie să ducă la desfiinţarea locurilor de muncă. S-a arătat că nu trebuie creată o politică a şomerilor, ci una a muncitorilor, în sensul împiedicării adâncirii crizei. S-a evidenţiat că o mare parte a muncitorilor câştigă, în prezent, numai atât cât să nu moară de foame.

Mulţi vorbitori s-au pronunţat împotriva instaurării capitalismului liberal în Ungaria, arătând că nu susţin ideile care duc la vânzarea ţării. Cei 40 de ani nu pot fi şterşi din istorie. Partidul este saturat de intelectuali. Delegaţii doresc şi cer un astfel de partid, în care să nu le fie ruşine că sunt comunişti. Un partid cinstit cu principii, cu o politică care să câştige încrederea, să nu fie luate hotărâri peste capul muncitorilor. Dezvoltarea ţării nu se poate face fără a se ţine seama de interesele muncitorilor. O serie de vorbitori au ţinut să subli­nieze că majoritatea membrilor de partid au muncit cinstit. S-au pronunţat pentru întărirea unităţii partidului şi nu a scindării sale. Noul partid poate fi numit partid socialist numai dacă se consideră urmaşul PMSU. El nu trebuie să distrugă ceea ce există, ci să asi­gure continuitate.

S-a arătat că în partid - şi în sala congresului - sunt forţe care vor să abată atenţia de la criza existentă în interiorul partidului. După opinia unor delegaţi, partidul trebuie construit de jos în sus. Trebuie stabilite relaţiile dintre conducerea partidui şi baza sa. Aceste idei, şi multe altele, nu se regăsesc în mod cores­punzător în documentele adoptate.
După modul în care s-a desfăşurat congresul, se poate afirma că nu există două tribune şi două strategii: una în sală şi alta în culise. Acest fapt a atras atenţia delegaţilor, care au adoptat o hotărâre prin care s-a cerut principalilor patru lideri: R. Nyers, M. Németh, G. Horn şi I. Pozsgay, să vină la tribună şi să-şi prezinte şi explice, separat, poziţiile.

Se poate spune că, în opinia generală şi în rândul Corpului Diplomatic, există convingerea că acest congres, precum şi rezultatele sale, sunt o formulă de compromis. Lupta pentru putere nu s-a încheiat o dată cu congresul, aceasta va continua, cu urmări greu de în­tre­văzut. În lupta lor pentru putere o parte dintre li­de­rii partidului au reuşit să divizeze şi masa delegaţilor la congres. Platformele create în timpul congresului nu au fost altceva decât instrumente în mâna celor patru fruntaşi ai partidului, care le-au manevrat ori de câte ori exista riscul să piardă din poziţii.

Este semnificativă, în acest sens, declaraţia făcută presei de I. Pozsgay, a două zi după congres: "În mare măsură, mi-am realizat dorinţele. Mi-a trebuit un partid nou, acesta s-a realizat. Acesta a avut nevoie de un progam nou. Şi asta s-a realizat".

Preşedintele R. Nyers a ţinut să sublinieze că "cele mai importante hotărâri ale congresului au luat naştere ca urmare a compromisului dintre cele mai mari două platforme (reformistă şi democrat-populară). Aceasta se reflectă şi prin faptul că, în conducerea noului partid, comuniştii reformişti au primit mai puţine locuri, raportat la numărul lor (este vorba despre grupările lui J. Berecs, R. Ribanski, K. Grósz) şi nu sunt reprezentaţi deloc în prezidiul PSU".

R. Nyers a recunoscut că "este posibil să se creeze se­parat şi un partid comunist". La rândul ei, Rajk Sandorne, prim-secretar al comitetului judeţean de partid - oraş Gyongyos, fostă membră a CPE a CC al PMSU, a declarat că: "am încheiat prea multe compromisuri la congres. Nu un asemenea partid am dorit".

M. Szürös a ţinut să precizeze; "Noul partid trebuie să reprezinte întreaga maghiarime. Am făcut un pas mare în dezvoltarea democraţiei, un pas către stadiul ţărilor dezvoltate din Europa".

Economistul László Lengyel, reprezentant al Forumului Democratic Ungar a apreciat: "Programul şi de­numirea partidului îmi sunt simpatice, dar nu simt dacă noul partid, dincolo de vorbe, va fi capabil să de­vină partid socialist modern. În cadrul conducerii văd şi pe mai departe discordie, constat controverse. Nici între reformişti nu există înţelegere. Platforma democrat-populară este un asemenea conglomerat tipic, cu care în nici un chip nu m-aş angaja să fac comuniune. Nu cred că noul partid are şanse reale de reorganizare. R. Nyers a reuşit, în vorbe, să realizeze compromisuri între cele mai mari două platforme. După părerea mea, în spatele acestor compromisuri, nu există forţe reale. Noua conducere mi se pare incertă".
Noua conducere a PSU este îngrijorată şi nesigură de rezultatele reînscrierii membrilor PMSU în noul PSU. Se constată, de pe acum, că în unele întreprinderi (ex. CSEPEL) membrii PMSU nu acceptă dizolvarea organizaţiilor şi refuză aderarea la PSU. Această stare de lucruri ar putea facilita crearea unui nou partid, posibilitate despre care a amintit şi R. Nyers. În lupta cu opoziţia, PSU apare într-o postură slăbită, faţă de fostul PMSU. Forţele sale, vor fi mult mai restrânse, iar, din punct de vedere organizatoric şi stuctural, campania electorală îi va găsi nepuşi la punct. Această situaţie este deja exploatată de opoziţie. Forumul Democratic Ungar a declarat deja că rezultatele congresului PMSU îţi sunt favorabile. Forţele de stânga din Ungaria, chiar şi în condiţiile creării unui nou partid, vor apare slăbite la alegeri, în timp ce forţele de dreapta îşi strâng rândurile şi se organizează, folosind şi exploatând lipsa de consistenţă a documentelor PSU. Dispunem de informaţii că reprezentanţi ai Partidului Democrat din SUA şi Europa occidentală acordă asistenţă conducerii grupărilor de opoziţie din Ungaria în pregătirea şi desfăşurarea viitoarei campanii electorale ungare. În această activitate, regizorul principal este Mark Palmer, ambasadorul SUA la Budapesta, care dirijează perso­nal unele acţiuni. Demilitarizarea gărzilor mun­ci­to­reşti ungare este, de asemenea, opera lui M. Palmer. Vom urmări în continuare şi vom informa asupra evo­luţiei evenimentelor din Ungaria.
Traian Pop.
Document din volumul: 1989- Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p.226-230