Ancheta lui Brucan

1. Din ancheta efectuată asupra lui Brucan Silviu în ziua de 1 aprilie a.c., au rezultat următoarele:

a) A dat o declaraţie în care, referindu-se la contribuţia ce şi-o poate aduce prin relaţiile ce le are în străinătate pentru dezvoltarea la un nivel superior a raporturilor politice şi economice ale ţării noastre cu SUA şi statele vest-europene menţionează:


- Din discuţiile purtate cu am­basadorul Roger Kirk şi consilierul politici Michael Parmly a reţinut că actuala campanie iniţiată împotriva R.S. România de guvernele statelor membre ale NATO a fost concepută în cadrul unei şedinţe a ambasadorilor acestora la Bucureşti, care ar fi avut loc la misiunea diplomatică americană. Rolul de prim atacant ar fi fost acordat Franţei şi celorlalte ţări din Comunitatea Economică Europeană, despre care s-a apreciat că în momentul de faţă dispun de cele mai puternice atuuri pentru a exercita presiuni asupra ţării noastre.

Roger Kirk i-ar fi explicat că s-a ales această soluţie deoarece Was­hingtonul nu mai are capacitatea de a exercita influenţă asupra Bucu­reştiului, datorită renunţării la clauză, în timp ce Franţa şi celelalte ţări vest-europene prin relaţiile economice ce le au cu ţara noastră dispun de posibilităţi mult mai mari în acest sens.


- Campania duşmănoasă dusă împotriva României, care a căpătat noi dimensiuni datorită scrisorii celor şase, ar putea fi dezumflată după opinia lui procedând astfel:
Să telefoneze sub controlul nostru corespondentului agenţiei Associa­ted Press din Viena, căruia să-i comunice că el este acela care a decis să nu mai aibă contacte cu am­basade şi diplomaţi străini şi că nu este vorba de interdicţii represive ale Securităţii. De asemenea, este de acord să transmită şi alte chestiuni pe care i le vom indica inclusiv despre situaţia celor cinci.

Se declară hotărât ca în dome­niul politicii externe să discute cu persoane oficiale problemele în care contribuţia lui poate fi utilă şi se angajează să îndeplinească în mod cinstit sarcinile ce-i revin în rea­lizarea obiectivelor naţionale.

Îşi dă perfect de bine seama că amploarea dată în presa inter­naţională acţiunilor lui i-a creat o imagine mult mai mare decât cea reală şi că o poate folosi în realizarea angajamentului ce şi l-a asumat.

b) În legătură cu problema de­zicerii, a declarat în mod categoric că nu poate face acest lucru.

c) În timpul anchetei i s-a spus despre faptul că a fost invitat printr-o telegramă să participe la un dineu dat de ministrul consilier american Henry Clarke în ziua de 4 aprilie a.c. Spre a ne dovedi cât de cooperant este, i s-a cerut să redacteze o scri­soare în care să mulţumească pentru invitaţie şi să se scuze că nu poate participa din motive de sănătate. A refuzat să facă acest lucru, spunând că deocamdată se află sub anchetă.

În această situaţie i s-a arătat că nici nu era nevoie să redacteze vreo scrisoare, întrucât totul a fost un test pentru a-i verifica sinceritatea.

2. Nicolae Mircea s-a prezentat în mod normal la program, fără a purta discuţii de interes operativ cu colegii de muncă. A plecat spre Bucureşti cu trenul la ora 13:05 şi a ajuns acasă la orele 16:30. Se va întoarce la Călăraşi marţi, 4 aprilie a.c.
Document din volumul: Dosarul Brucan. Documente ale Direcţiei a III-a Contraspionaj a
Departamentului Securităţii Statului (1987-1989), Iaşi, Editura Polirom, 2008, p. 532-534