x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Silviu Brucan, anchetat cu privire la implicarea lui Grigore Răceanu în "Scrisoarea celor şase"

0
30 Mar 2009 - 00:00
Strict secret
Exemplarul nr. 1
Notă


1. Din ancheta efectuată asupra lui Brucan Silviu în ziua de 30 martie a.c., au rezultat următoarele:
a) Fiind reluată cercetarea sa în legătură cu modalitatea în care s-a ajuns ca Răceanu Grigore să fie inclus pe lista semnatarilor scrisorii celor şase, Brucan Silviu a continuat să susţină că nu a avut iniţiativă în acest sens. În susţinerea afirmaţiilor sale, Brucan Silviu a reluat vechiul "argument" că necunoscându-l pe Răceanu Grigore, în scrisoare, i-a trecut prenumele greşit.
F. bine. Felicitări.

Folosindu-se o tehnică adecvată de an­chetă, lui Brucan Silviu i s-au prezentat două variante - cu scrisul său - ale numelor semnatarilor scri­sorii, în care Răceanu apare cu pre­nume diferite (Ion şi Grigore). Proce­deul i-a produs un şoc şi a recunoscut pe loc că în exemplarul scrisorii predat lui Michael Par­mly, la 6 martie a.c., era consemnat nu­mele real al lui Răceanu Grigore. De asemenea, a rămas cu convingerea că organele de securitate au pe­netrări informative la Am­basadele SUA şi Angliei din Bu­cureşti, numai în acest fel expli­cân­du-se că suntem în posesia celor două exemplare.
Raportăm că, în anchetă, nu s-a folosit exemplarul scrisorii trimisă de el, prin poştă, corespondentului Agenţiei Associated Press la Viena, în care prenumele Răceanu apărea cu iniţiala "C".

b) A recunoscut că a avut iniţiativă contactării pe stradă a lui Răceanu Maria şi că i-a relatat lui Michael Parmly conţinutul dis­cuţiilor purtate cu aceasta. Mo­ti­vează însă contactarea susnumitei prin aceea că o considera "o femeie necăjită" şi credea că Răceanu Mircea "nu putea în nici un caz să se fi făcut vinovat de vreo faptă criminală".

c) Pe timpul anchetei s-a situat permanent pe o poziţie de refuzare a reluării, aprofundării şi clarificării unor aspecte despre care a dat anterior declaraţii şi îndeosebi cele privind discuţiile avute cu Michael Parmly despre Răceanu Mircea şi Răceanu Grigore.

Între orele 20:00-22:45, Brucan Silviu a refuzat, categoric, să mai vorbească, consemnând în scris că i se cere să recunoască "scheme absurde".

S-a intervenit, spunându-i-se că se află într-o situaţie foarte gravă, de­claraţiile sale confirmând probele deţinute deja cu privire la activitatea sa de natură informativă în favorea SUA şi care, potrivit Codului penal, poate fi calificată drept trădare. De asemenea, i s-a mai spus că, prin redactarea şi transmiterea scrisorii către ambasade şi agenţii de presă străine, s-a angrenat într-o altă acţiune deosebit de gravă şi periculoasă împotriva statului.

I s-a atras atenţia că, pentru faptele comise, poate fi tras la răspundere penală, iar familia sa ar suporta anumite consecinţe.

Pornind de la o declaraţie anterioară, făcută din proprie iniţiativă, în care se angaja să înceteze legă­turile cu reprezentanţele străine şi cu ziarişti, ori să desfăşoare alte activi­tăţi ostile statului român, i s-a recomandat "cu titlu personal" să re­flecteze dacă nu este mai avantajos să se dezică de acţiunile sale anterioare decât să suporte rigorile legii şi consecinţele inerente pentru familie.

A reacţionat pe loc, precizând că îşi menţine declaraţia, dar nu se va de­zice de acţiunea legată de scrisoarea celor şase.

I s-a mai acordat un timp de gân­dire până în dimineaţa zilei de 31 martie a.c., cu menţiunea că, în situaţii similare, alţii au fost înţelepţi.

2. În discuţiile purtate cu soţia sa, în cursul dimineţii, Brucan Silviu a afirmat că le-ar fi spus anchetatorilor că sunt trei posibilităţi de soluţionare a cazului său, şi anume: rezultatele anchetei să fie finalizate printr-un proces; ancheta să înceteze fără urmări penale sau să meargă direct la morgă". Crede însă că ultima va­riantă este puţin posibilă, dat fiind "cât de cunoscut este" el.

3. În aceeaşi zi, pe adresa lui Brucan Silviu a fost expediată o telegramă de Henry Clarke, consilier la Ambasada SUA din Bucureşti, care îi comunică: "Mi-ar face plăcere dacă aţi putea veni la dejun marţi, 4 aprilie la reşedinţa mea. Aştept cu nerăbdare dejunul".

4. Nicolae Mircea s-a prezentat în mod normal la locul de muncă.

La solicitarea sa, şeful secţiei i-a aprobat ca luni, 3 aprilie a.c., să ră­mână la Bucureşti pentru a merge la Mi­nisterul Educaţiei şi Învă­ţă­mân­tului de unde să ia un catalog cu pro­iecte tipizate pentru construc­ţia de şco­li, necesar activităţii sale profesionale.
Nr. D-3/00187.427
Din 31 martie 1989


Document din volumul: Dosarul Brucan. Documente ale Direcţiei a III-a Contraspionaj a Departamentului Securităţii Statului (1987-1989), Iaşi, Editura Polirom, 2008, p. 527 - 529

Citeşte mai multe despre:   silviu,   brucan,   din dosarele securităţii,   răceanu,   brucan silviu

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de