Amnesty acuză: Bucureştiul îi torturează pe refugiaţii români "recuperaţi"

Cotidianul Le Soir, din Belgia, de la 18 septembrie 1989, relata despre incidentele violente şi chiar despre uciderea unor tineri care încercau să treacă ilegal graniţa, spre Ungaria. O altă ştire se referea la apariţia unui grup de disidenţi, chiar în sânul PCR, disidenţi care criticau atitudinea şi politica lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu. Grupul se pare că a reuşit să trimită şi o scrisoare deschisă în Vest. Reprezentatul organizaţiei autointitulate "Frontul salvării interna­ţionale" era Preda Mihăilescu.

"Refugiaţii români arestaţi când încercau să treacă ilegal frontiera au fost maltrataţi şi torturaţi de au­torităţile române, provocând moartea a cel puţin unei persoane, potrivit unui raport al grupului de coordonare pentru România al or­ganizaţiei Amnesty Internatio­nal. Unii români care au trecut ilegal graniţa cu Ungaria au fost trimişi înapoi în ţara lor de autorităţile maghiare, cum este cazul lui Adrian Staicu şi al Emiliei Popescu, amândoi de 34 de ani, din Bucureşti. Au fost predaţi autorităţilor române la 15 mai 1988 şi bătuţi cu cruzime în timp ce îşi aşteptau procesul în închisoarea din Oradea. Au fost condamnaţi la un an şi patru luni de închisoare.     

Un caz mai recent s-a produs la 14 martie 1989: un grup de şapte tineri români de origine maghiară au fost arestaţi lângă râul Crasna. O frontieră falsă, simulată la o oarecare distanţă de frontiera adevărată, i-a făcut pe tineri să creadă că se găsesc pe teritoriul Ungariei. Un membru al grupului a fost sfâşiat de un câine al poliţiei de frontieră, altul a fost lovit cu patul unei puşti, însă raportul nu face cunoscute cauzele exacte ale morţii refugiatului la care se face referire.

În fine, săptămâna asta, în timp ce regimul lui Nicolae Ceauşescu atacă cu o virulenţă crescândă experimentele reformatoare care au loc la Varşovia şi la Budapesta, un grup de 30 de turişti polonezi au fost bătuţi şi apoi expulzaţi de Poliţia română de frontieră.
Grupul Amnesty de coordonare pentru România a menţionat că, potrivit cifrelor oficiale maghiare, 3.000 de români s-au refugiat în Ungaria în primul semestru al lui 1989. Şi în aceeaşi perioadă s-au înregistrat 6.000 de treceri ilegale ale frontierei cu Iugoslavia. Nu se ştie totuşi câţi români au fost arestaţi în timp ce încercau să treacă ilegal graniţa. O singură certitudine: delictul de fugă ilegală din ţară se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.  
REVOLTĂ ÎN PARTID?
Între altele, potrivit secţiei ro­mâne a Asociaţiei Internaţionale pentru Apărarea Drepturilor Omului, o mişcare născută chiar din sânul partidului comunist român ar fi cerut destituirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Într-o scrisoare adresată reprezentantului organizaţiei, domnul Preda Mihăilescu, se face referire la "un apel care a ajuns de curând în Vest şi care este adresat participanţilor la cel de-al XIV-lea congres al partidului care va avea loc la Bucureşti, în luna noiembrie.

Potrivit domnului Mihăilescu, «avem motive serioase să bănuim că gruparea care lansează acest apel şi care îşi spune "Frontul Salvării Naţionale" emană chiar din sânul partidului comunist»".

"Făcând aluzie la situaţia catastrofală a ţării şi îngrijorându-se pentru viitorul României, semnatarii ape­lului le cer participanţilor la congres să facă măcar de data asta ceea ce ar fi trebuit să facă dintotdeauna conform atribuţiilor pe care le au: să devină nişte adevăraţi reprezentanţi ai intereselor poporului", spune scrisoarea. Apelul enumeră în continuare tarele care, în opinia autorilor, au pus stăpânire pe România şi denunţă "regimul incompetent şi megaloman" al lui Ceauşescu, "dezastrul vieţii sociale, economice şi politice a ţării, cultul perso-nalităţii, dezgustător şi foarte nociv, care îl întrece chiar pe cel al lui Sta­lin", eliminarea cadrelor competente, acapararea de preşedintele Ceauşescu şi de soţia sa a tuturor sectoarelor economiei, in­dustriei, politicii, învăţământului, ştiinţei, urbanismului, sănătăţii publice, "şi chiar a sportului". Apelul stigmatizează "discriminările etnice care sunt un rezultat al politicii de omo­genizare forţată a populaţiei", "aroganţa în politica interna­ţională" şi "campania ostilă îndreptată îm­potriva Ungariei".