x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Apelul lui Gorbaciov

0
08 Iul 2009 - 00:00
Apelul lui Gorbaciov AF III 2294/FOND-CC-PCR-CANCELARIE


În Washington Post din 8 iulie 1989, A. D. Horne relata că, în cadrul întrunirii Pactului de la Varşovia, Gorbaciov sublinia importanţa conceptului de unitate în diversitate în Europa de Est.



„Adresându-se liderilor est-eu­ro­peni divizaţi de rivalităţile naţionale şi de vederile diferite privitoare la reformă, preşedintele sovietic, Mihail Gorbaciov, a făcut apel în aceas­tă seară la „o nouă atmosferă" în care să fie acceptate „so­lu­ţiile independente la probleme na­ţionale".

Apelul la toleranţă al lui Gorbaciov a fost făcut la dineul de deschidere al summit-ului Pactului de la Varşovia ce se va desfăşura de-a lungul a două zile. Liderul sovietic a părut sensibil la faptul că propriul său program de reformă a întărit tensiunile şi divergenţele din interiorul blocului sovietic şi a clarificat faptul că nu intenţionează să îşi impună doctrina aliaţilor săi est-europeni.

„Acceptăm particularităţile partidelor şi popoarelor în drumul lor spre dezvoltare şi democraţie socia­listă," a spus acesta în faţa de­le­ga­ţiilor, în cadrul banchetului ţinut în sala susţinută de coloane de marmură, din masiva Casă a Poporului din Bucureşti.

Într-un lung toast ţinut în calitate de gazdă, preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, a făcut trimiteri la neînţelegerile care tulbură alianţa, amintind de învăţămintele trase din cel de-al doilea război mondial şi a denunţat activităţile anumitor „fascişti" şi „revanşarzi".

Mişcările clare înspre pluralism democratic din Polonia şi Ungaria au atras ostilitatea făţişă din partea regimurilor mai puţin progresiste ale României, Germaniei de Est şi Cehoslovaciei. Germania de Est chiar a blocat apariţia publicaţiilor sovie­tice pentru ca populaţia să nu intre în contact cu politica glasnost susţinută de Gorbaciov.

De altfel, gazdele evenimentului sunt de mult implicate într-o dispută din ce în ce mai aprigă cu vecinii unguri în privinţa tratamentului aplicat celor două milionane de et­nici maghiari care trăiesc în zona Transilvaniei, dispută care a tulburat, de-a lungul secolelor, relaţiile dintre cele două ţări. În ultimii doi ani, în jur de 20.000 de etnici maghiari au trecut straşnic păzita graniţă înspre Ungaria.

Proaspăt întors din Strasbourg, unde, într-un discurs adresat celor 23 de membrii ai Consiliului Eu­ro­pei, a accentuat tema unei „case comune europene," Gorbaciov i-a îndemnat pe aliaţii săi certăreţi să accepte noul sentiment care domină pe continentul european.

A făcut constatarea că acum membrii Pactului de la Varşovia şi membrii alianţei vestice sunt dispuşi să se asculte unii pe ceilalţi şi să discute.

„Însă, există în continuare o psihoză a războiului pe care trebuie să o depăşim," a declarat liderul sovietic. „Credem că este necesar să subliniem nevoia de îndepărtare de la mişcările militare la cele politice."

Summitul se va încheia sâmbătă cu un comunicat care, potrivit lui Gorbaciov, va conţine „noi iniţiative." Pactul de la Varşovia şi NATO, corespondentul său vestic, duc o serie de negocieri nemaiîntâlnite până acum.

În luna mai, la conferinţa de la Viena pe tema forţelor non-nucleare, negociatorii Pactului de la Varşovia au propus tăieri masive de trupe, tancuri, artilerie şi forţe aeriene, având ca rezultat o contra-propunere din par­tea preşedintelul Bush cu privire la forţele armate convenţionale.

La sesiunea de discuţii de astăzi presa nu a avut acces. Însă pur­tă­torul de cuvânt al ministerului de Ex­terne sovietic, Gennadi Gherasimov, a spus la conferinţa de presă că Gor­baciov a discutat cu NATO propunerile pentru a reduce foţele convenţionale. „A vorbit despre schim­bă­rile produse în situaţia in­ter­na­ţională şi despre măsurile de adaptare care trebuie luate", a spus Gerasimov.

Pe aceeaşi temă a summit-ului, La Reppublica ridica problema „scindării estului".
„Bucureşti. O nouă misiune dificilă pentru Mihail Gorbaciov. Imediat după terminarea vizitei în Franţa, unde nu s-a bucurat de consesul triumfal cu care este obişnuit în timpul vizitelor sale în Est, capul de la Kremlin a sosit ieri la Bucureşti venind de la Strasbourg, pentru a participa la întrunirea Pactului de la Varşovia, alianţă militară care reuneşte şapte state din blocul estic.

Cu participarea şefilor de stat, secretarilor generali ai partidelor comuniste, şefilor de guvern şi miniştrilor apărării şi de Externe, summit-ul se desfăşoară într-un moment delicat pentru echilibrul raporturilor în cadrul alianţei şi în perspectiva dezarmării în Europa.

Reuniunea are loc cu uşile închise şi diferenţele de opinie dintre prota­gonişti vor rămâne în culise şi vor fi cu siguranţă excluse din comunica­tul final care va fi aprobat de liderii comunişti. Un astfel de ton netranspa­rent a străbătut şi discursurile rostite de Gorbaciov şi de Ceauşescu la finalul reuniunii, care au vorbit despre rezultatele importante la care s-a ajuns, fără a face cunoscut con­ţinutul acordului.

Comunicatul ar fi trebuit să conţină o declaraţie co­mună despre desfăşurarea reuniunii şi un apel la ţările NATO pentru a accelera procesul de dezarmare prin negocieri militare pentru a consolida securitatea în Europa. Dar adevăratul mesaj al liderului sovietic a fost acela de a-i face să accepte pe aliaţi noua po­litică externă a URSS pentru a se putea trece la negocierile de dezarmare.

În discursul de închidere, Gorbaciov şi-a exprimat speranţa că documentul final va fi un răspuns la pro­punerea lui Bush. Declaraţia lui Gorbaciov din ajunul reuniunii ascundea cu greu dificultăţile cu care se confruntă liderul de la Kremlin la Bucureşti, pe de o parte procesul de dezintegrare al blocului, cu Ungaria şi Polonia îns­crise decisiv pe calea de­mocratizării şi a des­chiderii, spre Occident, şi pe de altă parte România lui Nicolae Ceau­şescu în fruntea ţărilor care rezistă cu înverşunare în faţa principiilor perestroikăi.




Situaţia internaţională se schimbă rapid, a afirmat pur­tătorul de cuvânt al mi­nistrului de Externe Gherasimov, şi este necesar să decidem măsurile care trebuie luate pentru a ne adapta. Alte semnale care au anunţat că nu este vorba de un summit de rutină au fost date de agenţia de presă sovietică Novosti. Întrunirea ar putea fi o cotitură în politica externă a blocului estic, scrie Novosti, care va avea efecte şi asupra proceselor complexe care se produc în interiorul statelor socialiste.

Şi cotidianul Magyar Hirlap vor­beşte de o reuniune lipsită de forma­lism. Între unguri şi gazdele române s-au înregistrat cele mai mari divergenţe. Nu numai din cau­za di­fe­ren­ţelor în politica internă şi externă, dar mai ales din cauza politicii lui Nicolae Ceau­şescu de represiune a minorităţii maghiare din Transilvania.

Nimănui nu i-a scăpat răceala cu care „Con­du­cătorul" l-a primit pe Rezso Nyers, preşedintele partidului comunist ungar. Nyers a fost singurul pe care Ceauşescu nu l-a întâmpinat cu tradiţionalul sărut to­vărăşesc. Observatorilor nu le-a scăpat nici prezenţa lui Wojcech Jaruzelski alături de pro­babilul său succesor, ministrul de interne Czeslaw Kiszczak.

Potrivit unor surse, repre­zentanţii maghiari au propus un plan de reorganizare al Pactului, pentru a consolida cadrul politic al alianţei, ca premisă a unei mai bune colabori militare. Ştire care confirmă faptul că se vorbeşte de dorinţa sovieticilor de a pune un accent mai mare pe aspectul politic în cadrul alianţei, de creare a unui organism permanent de conducere şi consultare pe modelul NATO."

DELEGAŢIA POLONĂ
Le Monde din 8 iulie scria că la în­tru­nirea Pactului de la Varşovia a par­ti­­ci­pat cu delegaţia poloneză şi ge­ne­ra­lul Kiszczak, posibil candidat la preşe­dinţie. „Venind de la Strassbourg, Mi­hail Gorbaciov a ajuns joi, 6 iulie, la Bucureşti, unde va participa vineri şi sâmbătă la reuniunea la vârf a Pactului de la Varşovia. La aeroport, Nicolae Ceauşescu, şeful statului român, l-a îmbrăţişat de trei ori pe omologul său sovietic, ca de altfel şi pe ceilalţi şefi de stat, excepţie făcând domnul Nyers, preşedintele reformator al partidului maghiar, căruia s-a mulţumit să-i strângâ mâna.

Domnul Grosz, secretarul general al Partidului Comunist Maghiar, care ar fi trebuit să participe, a rămas la Budapesta pentru a se ocupa de funeraliile lui János Kádár.

Delegaţia poloneză este condusă de generalul Jaruzelski, dar din delegaţie face parte şi generalul Kiszczak, actualul ministru de interne si posibil candidat al Partidului Muncitoresc Unit po­lonez la preşedinţia republicii. Şe­ful guvernului, domnul Rakowski, cât şi ministrul apărării, generalul Si­wicki, fac şi ei parte din delegaţia po­lo­neză.

Circa 25 de jurnalişti străini şi-au anunţat prezenţa la summit, dar trei dintre ei - un britanic şi doi olandezi - nu au primit viză de intrare."

CASA „ESTULUI"
Tot Le Monde din 8 iulie 1989 a prezentat pe larg punctul de vedere al preşedintelui sovietic.
„După ce i-a încurajat pe francezi şi pe ceilalţi membrii ai Consiliului Eu­ropei să construiască „casa co­mună europeană", Mihail Gorbaciov face mari eforturi să astupe fisurile apărute în ceea ce părea să fie în ultimii patruzeci de ani o casă comună puţin cam prea exemplară: alianţa ţărilor din Est.

Pentru conducătorul sovietic, acest summit se anunţă a fi mult mai dificil decât întâlnirea amabilă de la Paris, şi asta nu doar pentru că cel mai si­nis­tru dictator de pe vechiul continent este gazda reuniunii. Perestroika s-a manifestat în Europa de Est printr-o evoluţie din ce în ce mai divergentă, unele ţări precum Ungaria şi Polonia orientându-se spre o democraţie parlamentară, în timp ce toţi ceilalţi se agaţă de structurile acceptate mai bine sau mai rău, de populaţiile lor, dar care par perimate în faţa noului curent moscovit. La acestea se adaugă şi conflictele naţionaliste şi fronta­liere care reapar la lumina zilei.

În faţa acestei evoluţii, domnul Gorbaciov are o atitudine dublă. De­nun­ţând la Strasbourg orice recurs la for­ţă, nu numai între cele două alianţe europene dar şi în interiorul fiecăreia dintre ele, repudiază „doctrina Brej­nev" care a justificat în trecut zdrobirea primăverii de la Praga din 1968.

Acest angajament este valoros, dar confirmă „discreţia" adoptată de câţiva ani la Moscova vizavi de evo­luţiile din lumea comunistă, atât faţă de cele bune cât şi faţă de cele rele: bunăvoinţa arătată Ungariei şi Po­loniei - inclusiv lui Lech Walesa - urmată de toleranţa faţă de conservatorismul est-german sau cehoslovac, şi chiar faţă de tragediile din România şi din China.

Printre preocupările oficiale ale lui Gorbaciov pe care le-a făcut cunoscute în mai multe rânduri atât interlocutorilor francezi cât şi celor ame­ricani se numără riscul dest­ră­mării imperiului sovietic şi rolul pe care exteriorul l-ar putea juca în această evoluţie.

Apelul lansat de preşedintele ame­rican pentru evacuarea trupelor so­vietice din Polonia a fost cu atât mai criticat la Moscova cu cât reducerile unilaterale anunţate sunt slabe: doar 300 de blindate faţă de 5.000 retrase din RDG, Cehoslovacia şi Ungaria.

Toleranţă şi vigilenţă, perestroika dar şi diplomaţie, iată echilibristica pe care Gorbaciov o face în imperiul său est-european. Şi jocul acesta nu este câştigat din start."
Citeşte mai multe despre:   gorbaciov,   sovietic,   pactului,   varsovia,   pactului varsovia,   din presa internaţională,   pactului var

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de