La Paris se anunţa căderea lui Ceauşescu

În timp ce la Bucureşti Ceauşescu făcea băi de urale şi poze, chiar în ziua încheierii Congresului la Paris se anunţa iminenta cădere a lui Ceauşescu. "Înfrângerea nebunului", titra la 24 noiembrie, L'Express.


NUMĂRĂTOARE
"În străinătate, Ceauşescu nu mai are nici măcar un aliat, în interior în­cepe să se contureze contestarea lui. Pentru dictator a început nu­mă­ră­toa­rea inversă", era concluzia jurnaliş­ti­lor francezi. În articol se arăta că "lanţul se strânge şi în jurul gâtului lui Ceauşescu după ce toţi foştii săi complici au căzut unul după altul: Erich Honecker în Berlinul de Est, în octombrie, Todor Jivkov, la Sofia, chiar în acea lună.

Noile opţiuni liberale ale conducătorilor de la Budapesta şi Varşovia au bulversat peisajul ideologic şi economic al Estului european. Cortina de Fier s-a făcut ţăndări la presiunea mulţimii germane. Cel mai important partid comunist, cel italian, a rupt legăturile cu omologul de la Bucureşti. Şi Kremlinul nu-şi mai ascunde ostilitatea, ba chiar dispreţul, pentru dictatorul român".

Jurnaliştii de la L'Express arătau totodată că la Bucureşti, în plină des­fă­şurare a Congresului al XIV-lea, Con­du­cătorul, la putere din 1965, părea să-şi fi menţinut mâna forte asupra pro­priului aparat: "marea liturghie na­ţional-comunistă trebuie să-l tă­mâie, încă o dată, pe «Geniul din Car­paţi» şi pe divina lui soţie, în ciuda rea­lităţilor din această ţară care conti­nuă să se afunde, pe zi ce trece, în te­roa­rea poliţienească şi coşmarul economic".


ABUZURI
În articol se făcea referire la cazurile Dan Petrescu, arestat la Iaşi pentru semnarea unei petiţii împotriva realegerii lui Ceauşescu, Lazslo Tokes, bătut de Poliţie pentru denunţarea regimului într-un interviu şi care se închisese în biserica lui de la sfârşitul lui octombrie sau Doina Cornea, intrată în greva foamei în semn de protest faţă de persecuţiile Poliţiei politice, dar şi la "scrisoarea celor şase" foşti li­deri comunişti. "În Capitală se zvoneşte şi că anumiţi înalţi şefi ai Se­curităţii, conştienţi de regresul ţării lor pe scena internaţională, ar putea fi legaţi de această tentativă de revoltă internă", scria L'Express, argumentând că şi Ceauşescu ştia care e ameninţarea.
"Revoltele muncitoreşti de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, au arătat că mânia poate uneori să înfrângă teama. Oricare ar fi scaden­ţa, perioada post-Ceauşescu va fi una agitată în această ţară în care tragedia e cotidiană. Şi disperarea generală", concluziona L'Express.
Oana Stancu