x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mişcările din Ungaria

0
01 Oct 2009 - 00:00
Mişcările din Ungaria /AFP/Mediafax


El País din 1 octombrie 1989 scria despre reacţiile retrograde ale guvernului de la Bucureşti în contextul transformărilor care cuprin­se­­seră alte ţări din Europa de Est.

"Scandaloasa iniţiativă a Ro­mâ­niei întreprinsă faţă de Partidul Mun­citoresc Unificat Polonez, prin care so­li­cita, în numele intereselor so­cialis­mului, ca guvernul condus de un lider al Solidarităţii să fie izolat, re­flectă - potrivit răspunsului dat de co­­mu­niştii polonezi - permanenţa un­ui spi­rit intervenţionist din sectoarele ultraconservatoare ale guvernelor Europei de Est. Spirit care aminteşte de doctrina Brejnev şi care re­prezintă un adevărat pericol pentru reformele care sunt în des­fă­şurare. Această atitudine mizează pe re­laţiile dintre partide, ca şi cum ar exista între ele o so­­lidaritate mai presus de orice evoluţie către de­mo­craţie. În lumina acestor fapte, reforma din Ungaria este în mod parti­cu­lar interesantă, pentru că ac­ţio­nând cu îndrăzneală nu a fost reali­zată de forţele de opoziţie, cum se în­tâmplă în Polonia, ci în interiorul par­tidului. Următorul congres al co­mu­­niştilor maghiari va fi primul exem­plu din Europa de Est al unei re­­u­­niuni de acest fel desfăşurată în con­textul transformărilor furtu­noase.

În ciuda tuturor probabilităţilor, de la congres au ieşit consolidate forţele reformatoare, conduse de Nyers şi Pozsgay: de mai multe luni, generalul Grosz este izolat. Reformatorii nu îşi ascund obiectivul, unul foarte greu de îndeplinit, acela de a conferi partidului o nouă ima­gine şi chiar o nouă denumire. Să demonstreze opiniei publice că se transformă într-un partid socialist, sau social-democrat de tip european pentru a evita astfel soarta comuniştilor polonezi, care la primele alegeri libere abia că au adunat 10% din voturi.

Reformiştii plănuiesc schimbări im­portante în politica externă şi internă. Ungaria a fost prima ţară din Est care a luat poziţie împotriva unor membri ai Pactului de la Varşovia, printre altele deschizând frontiera cu Germania de Est. Altă iniţiativă ma­ghiară care a iscat dispute cu statele sale vecine a fost invitarea lui Dubcek, liderul "Primăverii de la Praga", pentru a da un interviu televiziunii de la Bu­dapesta.  

Batălia decisivă pentru punerea în practică a acestor schimbări în po­liti­ca maghiară, cea care înclinat ba­lanţa în favoarea reformiştilor, a fost, fără îndoială, reabilitarea lui Imre Nagy. Nu este vorba numai de a face dreptate unui conducător care a murit executat: Nagy este simbo­lul revoltei populare şi a demo­cra­ţi­ei strivite de tancurile sovietice. Prin reabilitarea sa, reformiştii vor să dea partidului alte rădăcini i­s­to­ri­ce, să îl distanţeze de facţiunea care a reprimat revoluţia din 1956 şi să poziţioneze partidul alături de Nagy şi de cei persecutaţi. De asemenea, într-o manieră indirec­tă se pune în discuţie o problemă care nu a mai fost ridicată în nici o ţară din Est, cea a unei posibile neutralităţi a Ungariei. Deşi este vorba doar despre o perspectivă îndepărtată.

Cum vor primi alegătorii această mutare a comuniştilor maghiari? Pâ­nă acum, Forumul Democratic, cea mai puternică organizaţie a opoziţiei formată din grupări creştini-demo­crate şi social-demo­crate, a câştigat o serie de algeri parţiale. Se pare că deceniile de gospodărire proastă a comuniştilor cântăresc mai mult decât politica reformatoare a ultimi­lor ani. Partidul l-a prezentat pe re­for­mistul cel mai popular de astăzi, Pozsgay, ca şi candidat la preşedinţia re­pu­blicii. Ulterior, a obţinut un acord cu principalele forţe ale opoziţiei pentru ca alegerile prezidenţiale să se organizeze separat de cele pentru Parlament. Soluţie menită să asigure o continuitate a puterii, inclusiv în cazul în care comuniştii nu obţin cele 25 de procente pe care le preco­ni­zea­ză. Ungaria se îndreaptă - ca şi Polonia - spre o guvernare de coa­li­ţie care va trebui să reflecte rezultatele ale­ge­­rilor libere. Însă având un partid co­mu­nist aflat în plină transformare."
TINERII, DEDICAŢI DREPTURILOR OMULUI
Daniel Conrads scria în Le Soir, tot la 1 octombrie 1989, despre defi­cien­ţele privind situaţia drepturilor omului pe glob şi în România, pe baza unui raport al Amnesty International.

"Drepturile omului sunt departe de a fi respectate pe glob. Potrivit ulti­mu­lui raport Amnesty International, ele sunt încălcate în 135 de ţări din cele cir­ca 200 existente. Rămâne deci mult de muncă pentru a reuşi imp­u­ne­rea respectării acestor drepturi fundamentale în toate ţările lumii.

În această logică se înscrie acţiunea de sensibilizare organizată între 13 şi 20 octombrie de «Casa tinerilor» din Reid, o mică localitate din regiunea Theux, nu departe de Spa. Această săptămână dedicată drepturilor omului va pune accent pe soarta tristă a României care este subjugată de un dictator care înfo­me­tează populaţia şi supune regiunile rurale unui plan de sistematizare care ar putea duce la distru­ge­rea a 8.000 de sate. O ex­po­zi­ţie inti­tu­lată «România, ţara luminii ne­gre» va fi prezentată în zilele de 14 şi 15 octombrie, între orele 14 şi 18, în vechea casă a Reid-ului, la 16 şi 17 oc­tombrie la primăria din Theux şi la 18 şi 19 octombrie în Polleur. Expo­zi­ţia va fi însoţită de proiecţia unui reportaj realizat de Josy Dubié pentru RTBF (radio télévision belge de la communauté française).

Duminică, 15 oc­tom­brie, la ora 18, trupa La Ronde va prezenta un spectacol de dansuri po­pulare ro­mâ­neşti la şcoala comunală din Reid. Vinerea aceasta, 13 octom­brie, «O lu­me dife­ri­tă» (A World Apart), filmul lui Chris Menges care de­­nunţă apar­theidul sud-african, va fi prezentat de la ora 20:30 în cine­bu­zul instalat în piaţa bi­se­ricii. Du­mi­ni­că, între 13:30 şi 14:30, se va da startul unui raliu al dre­p­tu­ri­lor omului, care va avea şase opriri în tim­pul cărora concurenţii vor partici­pa la jocuri, probe sportive şi vor răs­pun­de la în­trebări de in­te­li­genţă. Mier­curi, 18 oc­tombrie, la Casa Tineri­lor vor rula fil­mele «Eroarea» şi «Cu­vân­tul ti­ne­ri­­lor», fie­ca­re film fiind ur­mat de o dez­batere. Săp­tămâna drepturilor omului se va în­cheia vineri, 20 oc­tombrie, cu re­cital de pian al lui Marcel Cominotto de la ora 20:30 în biserica satului. Marcel Co­mi­no­tto este profesor la con­servato­rul din Liège şi va interpreta bu­căţi din Mo­zart, Beet­ho­ven, Chopin, De­bussy şi Bar­tók."
Citeşte mai multe despre:   din presa internaţională

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de