x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Reacţii anemice din partea preşedintelui Bush faţă de regimul terorii din China

0
23 Iun 2009 - 00:00
Reacţii anemice din partea preşedintelui Bush faţă de regimul terorii din China Arthur Tsang/Reuters


Washington – Nu există nici un element de modernitate în regimul terorii instaurat în China; ceea ce este ieşit din comun este faptul că preşedintele Bush nu reuşeşte să i se opună nici măcar din considerente morale, acuza cotidia­nul american The Boston Globe.



În anii '60 şi la începutul anilor '70, Statele Unite îşi investeau încrederea într-o ţară comunistă care încerca să îşi urmeze propria cale, independentă de influenţa economică, politică şi militară a Moscovei. Dornice să încurajeze această tendinţă, SUA au recompensat România şi pe dinamicul său lider, Nicolae Ceauşescu, adâncind şi lărgind legăturile comerciale şi economice.

Astăzi, aceste legături au fost destrămate de tendinţele dictatoriale ale lui Ceauşescu, care calcă în picioare speranţele cetăţenilor români într-o viaţă cu mai puţine privări de libertate şi opresiuni. Ceauşescu - despre care analiştii vestici spun că de mult nu mai este în toate minţile - pare că a înţeles că pentru a atinge progresul economic sunt necesare schimbarea politicii şi o eventuală renunţare la guvernarea stalinistă. Însă el s-a ales pe sine în faţa poporului său.  

În linii mari, în 1989, liderii chinezi au făcut aceleaşi mişcări. Pentru Statele Unite a dispărut speranţa de a reuşi să-i readucă la o linie de comportament decent, dar în privinţa relaţiilor co­merciale cu China se mai pot lua măsuri. Acum, când sângele martirilor este vărsat din nou, Bush se agaţă de legăturile pe care le-a con­struit. Mai rău chiar, în încercarea de a crea iluzia unui răspuns diplomatic, el şi-a demonstrat slăbiciunea, atacându-i, printr-o diversiune mediatică, pe oamenii de paie ai regimului.  

La începutul acestei săptămâni, preşedintele a ieşit să "anunţe" că  Statele Unite vor căuta să încetinească acordarea de împrumuturi internaţionale pentru China. Se pare că Banca Mondială a blocat procedura de împrumut încă de la data de 8 iunie. Secretarul de stat James Baker a dat semnale că urmează să facă rarul pas de a-i recomanda preşedintelui Bush să suspende contactele diplomatice la nivel înalt cu China.

Marţi, Casa Albă "a anunţat" aprobarea preşedintelui. Însă decizia a fost luată săptămâna trecută, şi singurul motiv pentru şarada de marţi a fost faptul că nu fuseseră întocmite documentele cu ordinul lui Bush pentru înalţii oficiali.  

În final, Bush şi Baker continuă să se opună măsurilor ce pot dăuna relaţiilor cu poporul chinez, la fel cum se opun şi sancţiunilor împotriva Africii de Sud. Şi-au exprimat "regretul" faţă de execuţii, dar când ministrul de Externe al Germaniei de Vest, Hans-Dietrich Genscher, a încercat să le condamne în cadrul vizitei de la Casa Albă, discursul i-a fost întrerupt de un membru al staff-ului american.

În loc să îşi tempereze atitudinea, Bush ar trebui să atace aranjamentele economice, care constituie în fapt un sprijin al Statelor Unite faţă de coruptul sistem stalinist de piaţă din China. Două exemple grăitoare sunt programele ope­rate de Banca de Export-Import a Guvernului şi de Corporaţia Overseas Private Investment. Banca, cea mai importantă din China, împrumută bani companiilor chineze care importă bunuri din America; în prezent, expunerea sa este de mai mult de 400 milioane de dolari în împrumuturi şi în operaţiuni mai mici pentru garantarea împrumuturilor comerciale cu SUA şi oferă asigurare pentru creditele de export.

Pentru Overseas Private Investment Corporation - OPIC -, cea mai importantă activitate a fost acordarea unei asigurări de circa 100 de mi­lioane împotriva "riscului politic" care vine în sprijinul a 25 de investitori americani, protejându-i pe oamenii de afaceri împotriva pierderilor cauzate de exproprieri sau acte violente.

Ambele programe operează sub statuturi prin care sunt protejate drepturile omului. În cazul Băncii de Export-Import, proiectele pot fi respinse dacă preşedintele decide că este în interesul naţional; drepturile omului sunt luate în considerare. În cazul OPIC, nu numai că Congresul poate scoate ţări de pe lista ţărilor comuniste eligibile (aşa cum a făcut cu România), dar fiecare proiect necesită aprobarea Departamentului de Stat.   

În faţa nepăsării lui Bush, liderul majorităţii din Senat, George Mitchell, a luat poziţie în pri­vinţa reluării mişcării de represiune din China: "Sunt situaţii în care ceea ce reprezintă America şi în ce crede este mai important decât orice beneficiu economic care ar reieşi dintr-o relaţie comercială". 
Citeşte mai multe despre:   bush,   China,   din presa internaţională

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de