x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Din presa internaţională Uniunea Sovietică se arăta receptivă la propunerile de dezarmare ale lui George Bush

Uniunea Sovietică se arăta receptivă la propunerile de dezarmare ale lui George Bush

30 Mai 2009   •   00:00
Uniunea Sovietică se arăta receptivă la propunerile de dezarmare ale lui George Bush
Sursa foto: /AFP/Mediafax

În a doua jumătate a deceniului nouă, cele două "superputeri" mondiale, SUA şi URSS, au intensificat negocierile privind dezar­marea. O propunere a america­nilor în acest sens a fost în­tâm­pinată favorabil de sovietici la sfârşitul lunii mai 1989.



Ana­lizând relaţiile dintre cele două blocuri militare, El Pais titra: "Estul şi Vestul se apropie". Vă pre­­zentăm în conti­nua­re comentariile autorului articolului, José A. Sorolla:

Şevardnadze spune că URSS-ul este dispus să negocieze problema înarmării. Ieri, Uniunea Sovietică a numit propunerea făcută de pre­şedintele SUA, George Bush, la negocierile pentru dezarmare de la Viena, de reducere cu 20% a trupelor americane din Europa, inclusiv a forţelor aeriene, ca fiind "un pas serios şi important în direcţia cea bună". Eduard Şevardnadze a anun­ţat că URSS-ul este gata să discute la Viena cu privire la "toate tipurile de arme."

Şevardnadze a ajuns ieri la Paris, pentru a participa la "Conferinţa despre dimensiunea umană" desfă­şu­rată în cadrul CSCE. Ministrul so­vietic de Externe a spus că Moscova acceptă să discute cu Viena despre toate categoriile de arme, ca "unică for­mă de a putea ajunge la o în­ţe­le­gere reciprocă". Reuniunea de la Paris în cadrul căreia a intervenit Şe­vard­nadze este prima reuniune in­ter­naţională de securitate CSCE care s-a desfăşurat la Viena în luna ia­nuarie. De-a lungul unei luni întregi, SUA, Canada şi toate ţările euro­pe­ne, cu excepţia Albaniei, au anali­zat situaţia drepturilor omului în acord cu me­canismul de verificare CSCE.

Mai mult de o treime din discursul ministrului de Exerne sovietic a fost dedicat subiectului dezarmării, le­gându-l de siguranţa individuală şi colectivă, referindu-se astfel la di­men­siunea umană, problema care constituia obiectul conferinţei. Cu privire la dezarmarea conven­ţio­nală, acesta a semnalat că "este im­portant să dezbatem doctrinele şi să comparăm componenţa şi poziţia forţelor armate". Pentru a contra­ataca asumarea iniţiativei de către partea americană, el a subliniat că oferta lui Bush se înscrie în logica deciziilor luate de Uniunea Sovietică.       

RACHETE CU RAZĂ SCURTĂ DE ACŢIUNE
Şevardnadze a spus că negocierile trebuie să includă "toate" armele. În acest sens a amintit de negocierile oprite cu privire la reducerea arsenalelor strategice şi amânarea dezbaterilor cu privire la "problema armamentelor navale în Europa". A criticat refuzul de a negocia redu­cerea numărului sau eliminarea rachetelor cu rază scurtă de pe teritoriul Europei, lăudând ţările care "fără a dispune de ele, le acceptă pe teritoriul lor" şi favorizează retra­gerea lor, şi a cenzurat reactivarea cursei de înarmare, "răspunzând la o modernizare cu o alta".

În problema concretă a drepturilor omului, Şevardnadze a afirmat că alegerea noului parlament sovietic este "dovada irever­sibilităţii" perestroikăi. După ce a anunţat că noua Cameră pregăteşte proiecte pentru protejarea libertăţii de gândire, a presei şi a mişcărilor cetă­ţeneşti, acesta a spus că este pentru prima dată când un ministru de Externe sovietic intervine în cadrul unui forum internaţional cu un discurs bazat pe contribuţia adusă de un par­lament. Moscova va renunţa la rezervele faţă de nu­meroase acte pe tema drepturilor omului şi se va alătura protocolului pentru drepturile civile.       

În intervenţia sa, preşedintele fran­­­cez, François Mitterrand, a făcut apel la "explicaţii" şi pentru o eva­luare concretă a situaţiei drepturilor omului. A adăugat că ameninţările la adresa drepturilor omului devin din ce în ce mai variate din cauza progresului informaticii şi geneticii şi a propus constituirea unui tribunal cu jurisdicţie europeană pentru apărarea drepturilor omului, asemenea celui de la Strasbourg. Aceeaşi propunere a fost emisă şi de mi­nistrul spaniol de Externe, Francisco Fernández Ordóñez, care a amintit poziţia spaniolă împotriva ţărilor care încălcau drepturile omului în perioada în care regimul de la Ma­drid a deţinut preşedinţia comunitară.  Fernández Ordóñez a calificat drept "gravă" "atitudinea ostilă" a României, care nu a acceptat mecanis­mul aprobat la Viena, prin care oricare ţară semnatară are dreptul de a-i solicita informări alteia.  

×
Subiecte în articol: omului din presa internaţională