Uzinele Autobuzul au furnizat rable către transportul public din Kiev

Uzinele Autobuzul au vândut troleibuze la Kiev. 140, frumoase, confortabile şi încăpătoare. Numai că, spune Radio Moscova, "unele subansambluri ar fi de dorit să fie de ca­litate mai înaltă, mai ales motoarele de tracţiune, amortizoarele hi­drau­lice, sistemul pneumatic".

Neajunsurile sunt înlăturate "ope­rativ". 16 specialişti români de la Autobuzul lucrează permanent la Kiev ca cele 140 să funcţioneze. Dacă plata specialiştilor intră în costul vânzării, oricare ar fi preţul iniţial, RSR tot în pagubă este şi va fi pe zi ce trece.

Alt cusur: "Scările, prea înalte, ridică greutăţi pasagerilor în vârstă şi copiilor". De fapt, sovieticii n-au înţeles. Sub Ceauşescu, cine nu munceşte nu umblă! Principiu elementar. Din moment ce nu-s în câmpul muncii, nu se cade să mai consume şi benzină. E suficient că mănâncă şi respiră. Cât priveşte copiii, sunt tineri, n-au decât să alerge, că le face bine!... Drept care scările se fac înalte...
Lupta, nr. 122/1989


La 10 mai a avut loc, la Londra, o în­tâl­nire consacrată satelor româneşti. Şedinţa s-a ţinut la Royal Institute of British Architects şi a fost prezidată de Rod Hackney, directorul în exerciţiu al Institutului Arhitecţilor Britanici şi consilier personal al principelui Charles în probleme de arhitectură.
Participanţii, arhitecţi, ziarişti şi re­pre­zentanţi ai unor organizaţii interesate de conservarea patrimoniului eu­ropean, au discutat despre crearea în Marea Britanie a unei acţiuni pe li­nia celor lansate în Belgia, Franţa şi Elveţia. Din afara Angliei au fost invitaţi de or­ganizatoarea Jessica Douglas-Home, pentru a vorbi despre adop­ta­rea satelor, responsabilul belgian al ope­raţiei "Villages rou­ma­ins", Paul Her­mant, şi Sanda Stolojan, preşedinta LDHR. Sunt speranţe se­rioase ca şi Anglia să adopte în cu­rând 2.000 de sate româneşti, acţiune ce ar putea fi patronată de însuşi Prinţul Charles, cum scria de curând ziarul Sunday Telegraph.
Lupta, nr. 122/1989
Arhiva Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Fond Dan Culcer