Anul 1946, cand Patrascanu sustine incriminata cuvantare de la Cluj, este un timp care electrizeaza spiritele in Ardeal. Conferinta de Pace de la Paris, unde se decide apartenenta provinciei si alegerile electorale, da bataie de cap tuturor politicienilor. In plus, tara era ocupata de trupele sovietice, iar economia "platea" datoriile de razboi.

In inima Ardealului

Vara lui 1946 este un timp de pregatire a alegerilor electorale. La greutatile de dupa razboi se adaugasera efectele dezastruoase ale secetei. Razboiul se terminase, dar izbucnisera neintelegeri intre Aliati, fapt ce alimenta sperantele politicienilor ca raporturile de forte se vor regla in favoarea anglo-americanilor. Armatele sovietice stationau in Romania ca armate de ocupatie, iar romanii aveau de suferit in multe feluri din cauza lor. In acelasi timp, populatiei nu-i puteau fi trezite resentimentele dorite impotriva "criminalilor de razboi": armatele germane fusesera armate aliate pentru ei, iar generalii romani care fusesera acoperiti de laude pentru campania din Est nu puteau fi discreditati pentru "crimele infaptuite in Uniunea Sovietica".

CONFLICT ETNIC. In 28 mai 1946 au loc "incidentele de la Cluj", cand, in urma unor demonstratii nationaliste ale studentilor romani, caminele lor sunt atacate de muncitori maghiari de la fabrica "Dermata". Periculosul conflict este stins in acel moment de o patrula sovietica. In atmosfera tensionata a orasului, la 5 iunie soseste ministrul de Interne Teohari Georgescu, care stabileste ca vinovati incitatorii din partidele liberal si taranesc si pe profesorii universitari care i-au educat prost pe studenti.

DISCURSUL LUI PATRASCANU. La trei zile distanta de vizita lui Teohari Georgescu (ale carui opinii vor fi larg propagate de presa maghiara), Lucretiu Patrascanu (subliniindu-si calitatea de profesor universitar) va sustine, "in numele guvernului roman", faimosul sau discurs. Remarcabila din lectura lui este maniera transanta de exprimare a unor opinii care electrizau atmosfera timpului si locului. Relevant este, de asemenea, talentul oratoric al vorbitorului. Ideile sale principale vor aparea subliniate de presa, care ia act de senzationalul momentului si evenimentului. "Transilvania a apartinut si va apartine Romaniei"; "nimeni n-are drept sa puna in discutie granitele noastre"; "revizionismul de azi al guvernului maghiar il continua pe cel de ieri"; "a cere revizuirea frontierelor este un amestec in treburile noastre interne"; "poporul roman este un popor intelegator" - sunt cateva dintre ideile exprimate de Patrascanu cu acest prilej. Incheiate cu nepotrivitul final (in raport cu practicile discursive comuniste unde nu se vorbeste decat la persoana a doua, plural): "in numele guvernului si al Partidului Comunist ma ridic impotriva schimbarilor de frontiera"...

CE NU STIE ORATORUL. Revenit la Bucuresti, va fi criticat pentru cele spuse. Intre prieteni, Patrascanu crede ca Vasile Luca fusese instigatorul "care ii sustine pe ungurii care vor sa faca Stat in Stat".

Patrascanu nu stie insa ca mai ostili decat maghiarul Vasile Luca ii sunt tovarasii romani Emil Bodnaras si Teohari Georgescu. Inca de la primul sau discurs sustinut la Cluj, in urma cu un an, in preajma lui aparuse "un admirator", Nicolae Betea, care in numele pretuirii ce-o avea pentru ministrul Justitiei il instiga sa acutizeze notele nationaliste ale discursurilor. Betea este cel care-i procura documentatia discursurilor sale si il insoteste pretutindeni "ca prieten".

Mult dupa arestarea sa, Patrascanu afla ca Betea, agent al serviciilor speciale sovietice, fusese "plantat" de Bodnaras pe langa el cu misia de informator si provocator. Din declaratiile altor ofiteri din serviciile speciale, reiese si ca, din ordinul lui Teohari Georgescu, Patrascanu incepuse a fi urmarit inca dupa prima sa cuvantare sustinuta la Cluj.

FALIMENT "Oamenii trecutului au dat faliment. Falimentul este definitiv. Trecutul nu se poate intoarce, nu trebuie sa se intoarca, tocmai spre binele populatiei romanesti din Ardeal, spre binele Romaniei" Lucretiu Patrascanu iunie 1945, Cuvantarea de la Cluj

PREA TARZIU...

Dupa arestarea sa, Lucretiu Patrascanu si-a facut, in multe declaratii cerute de anchetatorii Securitatii, autocritica pentru ca ascunsese partidului ca "va ascuti atitudinea antirevizionista" in cuvantarea din 1946. Regreta, de asemenea, prea tarziu afirmatiile referitoare la faptul ca in 1918-1940 - timpul in care Transilvania a reintregit Romania - s-au facut mari progrese, deoarece prin aceasta a dat "un certificat de buna purtare guvernelor burghezo-mosieresti care au guvernat in acest timp".

DECLARATIE IN ANCHETA

In ancheta, Patrascanu declara: "Deviatiile mele pe linie nationalista au inceput cu prima cuvantare a mea de la Cluj, din iunie 1945. Aceste deviatiuni n-au fost intamplatoare si m-au dus si m-au situat pe o linie nationalista tradatoare. Avand o situatie subreda in partid, am urmarit intarirea situatiei mele in Partid prin crearea unei popularitati personale - ridicand unele chestiuni pe care le-am ascuns Partidului. In vara lui 1946, problema Ardealului de Nord era problema centrala care cuprindea atentia intregii opinii publice romanesti si am urmarit si popularitatea mea personala, folosind cuvantarea de la Cluj din iunie 1946, ascunzand Partidului o parte din aceasta cuvantare. Am ocupat aceasta pozitie nationalista tradatoare si pentru ca in mentalitatea si ideologia mea au ramas unele ramasite si prejudecati mic-burgheze.

VA PREZENTAM SPRE LECTURA

Henri Prost, Destinul Romaniei (1918-1954), Bucuresti, Editura Compania, 2006, 368 p. Editura Compania a lansat de curand o noua lucrare de istorie contemporana a Romaniei. Este o traducere a cartii semimemorialistice Destin de la Roumanie (1918-1954), de Henri Prost, aparute la Paris in 1954. Autorul a fost un bun cunoscator al zonei, un "hoinar" al Balcanilor in calitate de reprezentat al Frantei in diverse institutii internationale. Albert Mousset, primul editor al cartii, descrie astfel lucrarea lui Henri Prost: "Este un capitol de istorie traita, iar autorul ei, un martor atent, cu o buna situare in spatiu. I-a fost dat sa asiste la una dintre cele mai mari revolutii din viata Europei, pe cand se afla chiar in regiunea in care fenomenul a avut consecintele cele mai drastice: lumea balcano-dunareana".

CITITI SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 142 Dupa alegerile din 1946, economia "la pamant". Curand dupa publicarea rezultatelor alegerilor falsificate din noiembrie 1946, guvernul comunist s-a lovit de realitatea unei economii in declin, izbucnind numeroase greve muncitoresti. Dupa cinci ani de razboi, doi ani de foamete bantuie Romania. In vara anului 1946, prapastia economica in care se gasea Romania a fost adancita de o cumplita seceta, care a afectat mai ales regiunile estice ale tarii.