x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Istoria Comunismului Caderi la varf in PCdR

Caderi la varf in PCdR

de Cristina Arvatu    |    30 Aug 2005   •   00:00
Caderi la varf in PCdR

In primavara anului 1941, PCdR se confrunta pentru a treia oara in istoria sa cu o cadere spectaculoasa: arestarea membrilor Secretariatului Comitetului Central. In 1926 fusesera capturati Boris Stefanov si Pavel Tcacenco, iar in 1935 sunt prinsi Ana Pauker, Dimitar Ganev si Smil Marcovici.

Istoria arestarii capeteniilor se repeta

In aprilie 1941, SSI reuseste sa captureze o parte importanta a Secretariatului Comitetului Central. Trei dintre cei cinci membri ai sai, Iosif Chisinevschi, Theohari Georgescu si Gavrila Birtas sunt arestati de Siguranta. "Tradatorul" era un membru al partidului, care era la curent cu actiunea celor trei, pe nume Stefan Rech.

In primavara anului 1941, PCdR se confrunta pentru a treia oara in istoria sa cu o cadere spectaculoasa: arestarea membrilor Secretariatului Comitetului Central. In 1926 fusesera capturati Boris Stefanov si Pavel Tcacenco, iar in 1935 sunt prinsi Ana Pauker, Dimitar Ganev si Smil Marcovici. La 24 aprilie 1941 povestea se repeta: Iosif Chisinevschi, Teohari Georgescu si Gavrila Birtas sunt arestati de Siguranta, intr-o casa conspirativa a partidului din cartierul Bucur Obor. Operatiunea a fost una de amploare si minutios pregatita de agentii SSI. Fusesera deconspirati de un subaltern, Stefan Rech, informator al Sigurantei. Alaturi de cei trei, alti 15 membri ai PCdR sunt capturati. Printre ei se gasesc Parscheva Abraham Breiner si Melita Sharff.

POVESTIREA CELOR CAPTURATI. In cursul anului 1941, Iosif Chisinevschi si Teohari Georgescu reusesc sa trimita din arest rapoarte catre Comitet despre prinderea lor. Ei povestesc despre modul in care au fost arestati, despre anchetele de la Siguranta, dar si despre cum s-au purtat ceilalti tovarasi in timpul anchetei. In plus, cei doi trag concluzii ca urmare a caderii lor si dau indicatii comunistilor din libertate despre masurile pe care trebuie sa le ia in urma caderii lor.

Operatiunea de capturare a grupului s-a desfasurat intr-o casa a partidului, ce apartinea verisoarei lui Iosif Chisinevchi, pe nume Thea Lupu. Ea se afla de mai mult timp sub supravegherea agentilor Sigurantei. Thea Lupu fusese arestata din ziua de 23 aprilie, agentii rascolind intreaga casa. Avand informatii precise despre ceea ce avea sa se intample, agentii au ramas pe pozitii in asteptarea membrilor Secretariatului CC. Prin Thea Lupu s-a reusit capturarea intregului grup. "Am fost arestat...", povesteste Teohari Georgescu la putin timp dupa arestare, "de doi agenti care se aflau in casa. Asupra mea nu s-a gasit nimic. Bani numai 1.000 de lei. 1 (Thea Lupu - n.n.) era deja arestata; la Siguranta am aflat si de ceilalti arestati".

ANCHETA. La Siguranta, Teohari Georgescu a avut surpriza sa constate ca multe dintre actiunile partidului erau cunoscute de autoritati. Intrebarile care i se puneau ii relevau acest fapt. "Prima intrebare care mi s-a pus, spune Georgescu, a fost: «De cand ai venit in tara?»" Era cunoscuta plecarea lui impreuna cu Stefan Foris din 1940 la Moscova; ca si structura de conducere a partidului. "Ca sa ma convinga mai mult", povesteste mai departe Georgescu, "anchetatorul mi-a aratat o schema a organelor de partid in cap cu Secretariatul din care am facut si eu parte". La toate intrebarile liderul PCdR raspunde ca nu are cunostinta despre nimic. Nu la fel fac insa si alti arestati. Paraschiva Breiner si Gavrila Birtas se autodenunta si dau informatii anchetatorilor despre tovarasii lor. In timpul anchetei, cei doi sunt confruntati cu ceilalti arestati, nu fata in fata. Sunt pusi in aceeasi camera, dar stau unul in spatele celuilalt. Unii neaga vehement orice acuzatie, ceilalti dau informatii anchetatorilor si-si incrimineaza tovarasii. I. Chisinevschi si T. Georgescu spun despre lui P. Breiner si G. Birtas ca "s-au purtat mizerabil". Despre Thea Lupu afirma insa ca "s-a purtat ca un erou", pentru faptul ca a refuzat sa colaboreze cu anchetatorii.

INDICATII DIN SPATELE GRATIILOR. Cei doi membri ai Secretariatului CC trag anumite concluzii din arestarea lor. Din inchisoare, T. Georgescu da indicatii despre modul in care membri de partid trebuie sa actioneze, pentru a se evita alte arestari. El este convins de faptul ca Siguranta "si-a pastrat un fir dupa care sa faca mai tarziu noi arestari". De aceea, el indica mai multe masuri: "casele folosite de Secretariat pana la caderea noastra sa nu mai fie folosite; de asemenea, toti oamenii tehnici sa fie scosi din munca; aparatul sa fie desfiintat; Nicolae Dragusin sa ia masuri, a avut legaturi cu Thea Lupu; dupa cele spuse de Gavrila Birtas, i s-a vorbit de un barbat inalt care a fost vazut intrand la el acasa, asa ca Stefan Foris sa fie atent; Petre Gheorghe si Stela Bacalu sa fie scosi din munca, deoarece au fost filati". Stela Bacalu, una dintre membrele partidului avea relatii sus-puse: era amanta fiului generalului Radescu.

REPERCUSIUNI. Iosif Chisinevschi si Teohari Georgescu sunt condamnati la 10 ani de inchisoare. Ei n-au stiut insa cine i-a turnat Sigurantei. Numele denuntatorului, Stefan Rech nu a fost pronuntat cu nici un prilej in decursul anchetei. Nici de catre acuzati, care nu il banuiau, nici de catre anchetatori, care isi protejau sursa de informatii din partid. Singurul asupra caruia incepuse sa planeze o banuiala era Nicu Tudor, care incetase insa din viata. Nici despre Stefan Foris nu le trecuse prin cap, in zisul moment, tovarasilor lui ca ar putea fi colaborator al Sigurantei. Din contra, Georgescu ii atragea atentia lui Foris ca ar putea sa fie si el in pericol de a fi prins. Cu toate acestea, peste numai cativa ani, caderea Secretariatului CC din 1941 va constitui una dintre acuzatiile ce i-au fost aduse lui Foris, inainte de a fi indepartat de la conducerea partidului si apoi eliminat fizic.

CERTITUDINE
"Siguranta a avut informatii de asa natura ca este imposibil sa le fi furnizat altcineva decat un membru al Secretariatului existent pana in iunie 1940" - Teohari Georgescu, 1941

CONSPIRATII
In iunie 1944, CC al PCdR ii cere lui Stefan Foris sa completeze un chestionar ce continea mai multe acuzatii la adresa lui. Intre acestea si aceea ca ar fi dat vina pentru caderea membrilor Secretariatului CC pe alti colegi ai lui, Misu (Iosif Chisinevschi) si Marcu (Teohari Georgescu - foto), care nu ar fi fost suficient de vigilenti in activitatea lor. El neaga acest lucru si afirma ca din contra si-a facut autocritica pentru acest eveniment in rezolutia CC din ianuarie 1942. Foris mai sustine ca a "prelucrat" caderea cu activistii de baza ai partidului "intotdeauna obiectiv, principial si personal". "Invatamintele acestei caderi - sustine fostul secretar al PCdR - le-am concretizat in cele patru reguli de baza ale conspiratiei in timp de razboi (controlul dublu al legaturilor, intalniri, sedinte, case)".

POST-MORTEM
In interiorul PCdR exista un serviciu care trebuia sa deconspire informatorii infiltrati in partid. Acesta nu a functionat insa deloc bine. Un caz este acela al lui Nicu Tudor. Acesta era unul dintre cei mai importanti informatori ai Sigurantei. In 1939 este numit sef al organizatiei din Bucuresti, in locul lui Constantin David, banuit de tovarasii sai ca ar fi informator. In iunie 1940 Tudor inceteaza din viata. Nimeni nu l-a banuit in timpul vietii ca ar fi informator. Dupa decesul sau, Teohari Georgescu remarca coincidenta intre data mortii lui si datele pe care le avea Siguranta. "Din iunie si pana astazi, scrie Georgescu in 1941, se pare ca Siguranta a pierdut sursa de informatii... Dupa toate aparentele, totul apasa asupra lui 4 (Nicu Tudor). Este foarte greu sa arunci o astfel de acuzatie asupra unui om care nu mai exista, insa trebuie sa se faca lumina".

MAINE, EPISODUL 72
Comunisti arestati de Gestapo. Un caz tipic de cadere a liderilor comunisti este cel al grupului condus de Petre Gheorghe, seful organizatiei PCdR Bucuresti. Grupul pregatea in 1941 un atentat in Dobrogea, despre care afla Gestapoul din Bulgaria. Intregul grup este prins, iar posibilii atentatori - executati. Case conspirative deconspirate. Activistii ilegalisti aveau ca locuri de intalnire si discutii anumite case numite conspirative. In timpul regimului Antonescu, mai multe dintre acestea au fost descoperite de autoritati.
×