x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Istoria Comunismului Comunism - Jaful organizat de sovromuri

Comunism - Jaful organizat de sovromuri

de Paula Mihailov    |    18 Ian 2006   •   00:00
Comunism - Jaful organizat de sovromuri

La 8 mai 1945, la Moscova, s-au semnat doua acorduri economice care au inrobit Romania.

Capitalul sovietic "invadeaza" Romania

Dupa ce si-a asigurat dominatia politica, URSS-ul a adus Romania la masa negocierilor economice. Loiali sovieticilor, comunistii romani au sustinut o colaborare pe termen lung. Cu doar o zi inainte de finalul razboiului, 8 mai 1945, la Moscova s-au semnat doua acorduri economice. Unul dintre ele a fost considerat "izvorul sovromurilor".

Sta in puterea oricarei tari mari, victorioasa la un moment dat in istorie, sa decida regulile jocului politic sau economic si sa le impuna altora, mai putin puternici. Este si cazul URSS-ului, care, sigura pe victoria asupra Germaniei naziste, incearca si reuseste, prin intermediul PCR-ului, sa se impuna in Romania.

LA MASA NEGOCIERILOR. Pe plan politic, pumnul lui Vasinski a decis instaurarea guvernului pro-sovietic prezidat de dr. Petru Groza. In plan economic, dominatia sovietica a inceput prin stabilirea, in Conventia de Armistitiu, a sumei de 300 milioane de dolari pe care Romania, ca tara invinsa, trebuia sa o dea URSS-ului ca despagubire de razboi. Si a continuat prin initierea, la Moscova, la 27 aprilie 1945, a unei serii de negocieri, conduse din partea sovieticilor de A.I Mikoian, Comisarul Poporului pentru Comert Exterior, al caror scop era incheierea unor acorduri economice pe termen lung cu "marele vecin de la Rasarit." Cei mai interesati ca sovieticii sa fie multumiti de rezultatul tratativelor erau comunistii din Guvernul Groza, majoritari in delegatia romaneasca trimisa la negocieri, condusa de ministrul de Finante, Mihai Durma. "Tovaras de drum" al comunistilor din aceasta perioada, Durma va fi condamnat la inchisoare dupa preluarea puterii de catre acestia.

INCOLTESTE IDEEA. Stenogramele discutiilor purtate in capitala URSS dovedesc faptul ca delegatii romani manifestau multa obedienta. Spre exemplu, ministrul Industriilor si Comertului - Tudor Ionescu - a pus "pe tava" sovieticilor un raport asupra posibilitatilor de productie ale Romaniei. Negocierile s-au terminat prin semnarea, la 8 mai 1945 - cu doar o zi inaintea capitularii Germaniei si a incheierii razboiului - a doua acorduri economice: primul, pe o perioada de un an de zile, trasa liniile definitorii ale schimburilor comerciale dintre cele doua tari. Al doilea, semnat pe o perioada de cinci ani, prevedea constituirea intreprinderilor mixte romano-sovietice, renumitele sovromuri.

CE ERAU SOVROMURILE? Pentru Stalin, unica prioritate a economiilor "statelor fratesti" era slujirea intereselor URSS. Inca din timpul razboiului, sovieticii s-au dovedit extrem de interesati in bogatiile tarilor ocupate. Dupa 1945, una dintre modalitatile inventate de ei pentru a controla sectoarele de baza ale economiilor tarilor central-europene a fost infiintarea de "intreprinderi mixte". In Romania, acestea au luat nastere in urma acordului de la Moscova, prin care sovieticii s-au declarat dispusi sa "investeasca" in cateva dintre intreprinderile romanesti de stat sau private 50% capital, constand in special din utilaje, sa asigure, la nevoie si personalul de specialitate (capitalul rusesc a fost extras din materialele furate de la nemti). Partea romaneasca trebuia sa contribuie la randu-i cu 50% capital si forta de munca. Si beneficiile de pe urma acestei "colaborari" urmau a se imparti tot pe jumatate. Acordurile uneau, doar pe hartie, doi "parteneri" inegali: o Uniune Sovietica invingatoare si o Romanie invinsa si slabita.

Practic, din iunie 1945 pana in prima jumatate a lui 1946, s-au infiintat 19 sovromuri, in ramurile industriale de cea mai mare importanta economica si strategica pentru Romania. Primul a fost Sovromtransportul, cu profil de societate de navigatie. In conditiile in care caile de transport catre URSS au fost afectate de bombardamente, deschiderea de care beneficia tara noastra la mare si Dunare erau cai foarte utile rusilor. Al doilea decret-lege semnat de Regele Mihai I a vizat infiintarea Sovrompetrolului de la Ploiesti. Astfel, sovieticii controlau si cea mai intinsa si bogata zona petrolifera.

SOVIETICII, SINGURII "CAPITALISTI" DIN ROMANIA. Controlul absolut asupra sovromurilor era detinut de sovietici, care si-au numit oamenii in conducerea intreprinderilor mixte si au interzis accesul romanilor in contabilitatea sau pe exploatarile sovromurilor. Astfel ca timp de sapte ani industriile romanesti extractiva (petrol, gaze, carbune), grea, chimica si navala, de exploatare a lemnului, constructiile, transporturile altele decat pe calea ferata si distributia filmelor au "inflorit" in mainile rusilor. Situatie care va determina redactia revistei britanice Lumea azi, apartinand Institutului Regal pentru Afaceri Internationale, sa afirme, in 1949, ca "singurul capitalist din industria romaneasca este Rusia comunista."

Despre pierderile inregistrate de tara noastra in perioada functionarii acestor sovromuri vorbesc cifrele care ilustreaza activitatea doar a doua dintre ele - Sovromquartit si Sovromlemn. In conditiile in care Rusia aspira sa construiasca bomba atomica, rezervele de uraniu din exploatarile romanesti de la Baita si Stei (jud. Bihor) devenisera mai valoroase ca aurul. Din chiar inceputul activitatii sale (1952), Sovromquartitul adunase un numar de 15.942 de angajati. A livrat pana in 1960 URSS-ului, peste 17.000 de tone de minereu de uraniu. Daca la inceputul lui 1946 la Sovromlemn se lucra doar cu trei gatere care defrisau 355 mc de padure pe luna, peste doar un an se lucra cu 47 de gatere care distrugeau peste 1.200 mc de teren impadurit pe luna.

ROMANII SCHIMBA PLACA. Odata cu trecerea timpului, lipsa de control asupra propriilor resurse si a procesului de productie, in conditiile in care pana si ofiterii de Securitate romani aveau nevoie de permise speciale pentru a patrunde in unele sovromuri, la nivelul conducerii statului s-a pus problema gasirii unei modalitati de control a acestor intreprinderi.

In 1947, adjunctul ministrului Industriilor, Ion Gheorghe Maurer, a pus pentru prima data problema infiintarii comisiilor mixte de verificare a activitatii sovromurilor. Oficial, chestiunea a fost discutata abia in sedinta Biroului Politic al PMR din 24 februarie 1953. Motivele formale invocate de romani pentru cererea de desfiintare a sovromurilor erau necesitatea subordonarii acestor intreprinderi statului roman si respectarea legislatiei romanesti, pierderile inregistrate de unele intreprinderi mixte, dificultati in asigurarea fortei de munca.

SOVIETICII SPARG "BATATURILE". Demersurile de desfiintare a sovromurilor au fost incununate de succes. Dupa inceperea tratativelor (7 martie 1953), protocolul de preluare a primelor opt sovromuri in patrimoniul statului roman a fost semnat abia la 31 martie 1954. Celelalte intreprinderi mixte au revenit Romaniei in decursul urmatorilor doi ani. Dar, desi actele erau facute, preluarea efectiva a mai durat cateva luni, timp suficient ca sovieticii sa mai profite de statutul lor de ocupant. Urmasul lui Stalin, Nikita Hrusciov, a recunoscut necensitatea desfiintarii intreprinderilor mixte in toate statele satelit ale URSS, deoarece ele "erau niste bataturi pe degetele de la picioare si raneau sentimente nationale producand neintelegeri in lagarul nostru."

COMPARATIE
"In timp ce germanii ne-au luat toate ouale de la gaini, rusii au mancat mai intai gainile si acum insista sa le dam oua" - Constantin I.C. Bratianu, 1945

ALTI PACALITI
Peste 200 de intreprinderi germane (din sectoarele de baza ale economiei - energie, industrie chimica, masini, metalurgie) au fost transferate in 1948 in "Societati Sovietice pe Actiuni" - SAG. Conducerea lor era exclusiv sovietica, dar se folosea de forta de munca locala. "State in stat", ele aveau planuri proprii de productie si dispuneau in profitul URSS de intreaga productie pe care o trimiteau in Uniunea Sovietica sau vindeau in Germania doar o parte infima. Spre deosebire de nemti, iugoslavii au realizat ca acordurile de colaborare economica propuse de sovietici aveau ca scop transformarea Iugoslaviei "intr-o veritabila colonie ruseasca." Si, in consecinta, au rupt inetelegerea cu sovieticii si au rascumparat Sovyug-urile (doar doua - transporturile fluviale si cele aeriene) inca din 1948.
×