x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Comunism - Pescari in ape tulburi

0
Autor: Cristina Vohn 29 Mar 2006 - 00:00
Comunism - Pescari in ape tulburi


PCR s-a preocupat constant de cresterea numarului membrilor sai in Transilvania de Nord. Cu toate acestea, in mai 1945, partidul era "slab numericeste". In paralel, comunistii romani au sprijinit Frontul Plugarilor si Madosz-ul, care se bucurau de aderenta mai cu seama in mediul rural. Aici, recunosteau liderii PCR, exista teama de comunism.

Teama de comunism a ardelenilor

PCR s-a preocupat constant de cresterea numarului membrilor sai in Transilvania de Nord. Cu toate acestea, in mai 1945, partidul era "slab numericeste". In paralel, comunistii romani au sprijinit Frontul Plugarilor si Madosz-ul, care se bucurau de aderenta mai cu seama in mediul rural. Aici, recunosteau liderii PCR, exista teama de comunism.

Administrarea Transilvaniei de Nord de Ungaria horthysta timp de patru ani (1940-1944) a condus la modificari etnico-sociale in regiune. Un numar important de etnici maghiari a fost adus din Ungaria, nou-venitii fiind instalati mai cu seama in orase. Majoritatea covarsitoare a aparatului functionaresc era formata din etnici maghiari. Romanii au fost exclusi din administratia localitatilor ardelene, chiar daca erau majoritari in cele mai multe dintre ele. Toate aceste probleme au fost preluate de administratia romaneasca la 9 martie 1945. In acest context, Partidul Comunist Roman a trebuit sa-si readapteze strategia de recrutare a noi membri de partid din randul locuitorilor Ardealului de Nord.

TENSIUNI. In aceasta zona s-a inregistrat o situatie deosebita de restul tarii. Dincolo de amprentele pe care le lasase razboiul asupra intregii Romanii, aici, administratia ungureasca, iar dupa eliberare, cea militara sovietica au creat o stare de spirit tensionata in randul locuitorilor. Salariile neplatite de mai mult de sase luni, lipsurile materiale i-au scos nu de putine ori pe angajati in strada. Dar problemele cele mai dificile s-au ivit in momentul in care au izbucnit tensiunile interetnice din provincie. Izolarea romanilor intre 1940 si 1944, neincadrarea lor in sectorul administrativ au condus la violente intre romani si maghiari. "Incadrarea Ardealului de Nord, aprecia Vasile Luca in 1945, a provocat acolo o serie de chestiuni... Vin elemente fasciste din Ungaria, vin elemente fasciste din Romania, din Vechiul Regat. Si, foarte caracteristic, activitatea lor merge mana in mana. Aceleasi lozinci, aceeasi tactica de a provoca ciocniri intre cele doua nationalitati, de a impiedica normalizarea vietii... Ungurii acuza mereu pe romani si lupta impotriva sovinismului romanesc si invers. Cu toate aceste acuzatii reciproce, aceste demascari reciproce, ei nu fac decat sa intarate si mai mult spiritele."

PCR, IN ACTIUNE. Detensionarea climatului a cazut in sarcina guvernului FND, din care faceau parte si comunistii. PCR a convocat in mai 1945 o sedinta a Biroului Politic pentru a discuta problemele transilvanene. Ana Pauker, Vasile Luca, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Iosif Ranghetz, Lucretiu Patrascanu, Iosif Chisinevschi, Gheorghe Apostol, Miron Constantinescu au dezbatut situatia prezentata de Luca, in urma vizitei lui in teritoriu. Stenograma sedintei dezvaluie totodata si situatia de fapt in care se afla PCR, aderenta pe care o avea in Transilvania, dar si tacticile si metodele de penetrare pe care le vor utiliza. Doua idei principale s-au conturat in sedinta Biroului Politic: slaba aderenta a partidului si manifestarile de "sectarism" si "sovinism" din interiorul PCR.

UN PARTID CU CATEVA SUTE DE MEMBRI. Membrii Biroului Politic au constatat ca PCR, aflat acum in legalitate, are un numar foarte mic de membri. Vasile Luca aprecia ca "numeri-ceste, partidul nostru este foarte slab". "De exemplu, afirma Vasile Luca, unde avem 30.000 de membri in Frontul Plugarilor, unde avem 40.000-50.000 de membri in Madosz, sindicatele au zeci de mii de membri, partidul abia numara cateva sute de membri de partid. Si nicaieri nu a fost organizat resortul organizatoric si abia acum (mai 1945 - n.n.) se controleaza cadrele." Vina este aruncata pe seama faptului ca PCR s-a ocupat mai mult cu administratia si economia decat cu organizarea partidului. Rezultatul a fost "de ramanere in urma din punct de vedere organizatoric" si "lipsa luptei educative politice a maselor". De aceea, apreciau liderii PCR, trebuie dusa o "mare lupta de educatie politica", inclusiv in randurile Frontului Plugarilor si ale Madosz-ului, care "nu sunt pe linia democratiei progresiste adevarate". Cele doua formatiuni trebuiau insa sprijinite, pentru ca, in Transilvania, mai cu seama la sate, aveau numerosi aderenti. Iar acolo nu trebuiau infiintate organizatii ale PCR, pentru ca "oamenii au teama de comunism".

FRICTIUNI INTERNE. In organizatiile comuniste din Transilvania de Nord, partidul a cautat sa recruteze cat mai multi aderenti, romani si maghiari. Dar unii dintre acestia au dat dovada de "sectarism" si "sovinism". Ungurii se organizau dupa criteriul etnic si plusau mereu cu revendicarile lor. De cealalta parte, romanii se simteau exclusi si exprimau din ce in ce mai des opinii antimaghiare. Nu de putine ori s-a ajuns la ciocniri, acestea avand loc la Cluj si in sate de langa Targu-Mures, Oradea sau Dej. Pentru a salva situatia, membri ai PCR din Ardealul de Nord au dat dovada de "sectarism" si au mers "pe linia rezistentei celei mai usoare", cum aprecia Vasile Luca. De aceea, el a propus o "politica de apropiere intre cele doua nationalitati". Membrii PCR trebuiau sa fie instruiti, care sa stie sa le vorbeasca oamenilor pe limba lor si sa le insufle ideile comuniste. Scopul politic si propagandistic al partidului era acela de a "educa" insa cetatenii, indiferent de nationalitatea lor in spiritul "noii gandiri revolutionare".

BUCURIE
In perioada interbelica, PCdR a sustinut principiul autodeterminarii pana la despartirea de stat a teritoriilor unite cu Romania in 1918, conform indicatiilor Cominternului. Dupa razboi, partidul si-a schimbat principiile dupa noile directive ale Moscovei. Acum, PCR considera ca statul roman trebuie sa aiba "grija" de minoritatile nationale. "Ardealul, afirma Ana Pauker in iunie 1946, este acum al nostru; un milion si jumatate de unguri raman la noi... Poporul roman trebuie sa fie primul care sa fie profund constient de marea lui datorie. Datoria noastra e aceea de a fi cei mai puternici combatanti, cei mai puternici veghetori asupra drepturilor poporului roman si a nationalitatilor conlocuitoare, de care noi raspundem pentru viata si drepturile lor. Aceasta trebuie sa fie marea noastra datorie."

MAGHIARI
In cadrul Partidului Comunist (din) Romania a existat o numeroasa grupare de activisti de nationalitate maghiara. Intre cele doua razboaie mondiale, Internationala Comunista a dictat ca un numar important de comunisti de origine maghiara sa activeze in PCdR. A existat in istoria partidului chiar o perioada in care conducerea sa a fost formata predominant din activisti maghiari. Este perioada in care secretar general al PCdR este numit Elek Koblos (1924-1928). Alaturi de el din Biroul Politic mai fac parte Sandor Korosi-Crisan, Victor Tordai sau Willi Roth. Tot acum incep sa activeze in cadrul PCdR si alti viitori lideri ai sai. Este cazul lui Vasile Luca (nume real, Luca Laszlo), numarul doi in partid dupa razboi, al lui Alexandru Moghioros (Al. Magyarosi) sau al lui Ion Vinte (Ion Vincze).
Citeşte mai multe despre:   istoria comunismului,   membri,   luca,   pcr,   vasile luca

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de